Profesorii trebuie să aleagă între reducerea salariului cu 10-15% şi creșterea normei. Ministrul Educaţiei spune că nu are încotro: „Buget de austeritate”

Sistemul de învățământ din România se află în mijlocul unui conflict amplu, generat de măsurile de austeritate impuse de Legea 141/2025, care urmează să intre în vigoare odată cu noul an școlar. Tensiunile cresc pe măsură ce profesorii sunt puși în fața unei alegeri dificile: acceptarea unei norme didactice mărite sau o posibilă reducere a salariilor. Situația a generat proteste și amenințări cu greva din partea sindicatelor, în timp ce Ministerul Educației, prin vocea ministrului Daniel David, susține că aceste decizii sunt inevitabile în contextul unui „buget de austeritate”.

Măsuri de austeritate și un ultimatum pentru cadrele didactice

Presiunea asupra sistemului de educație este una reală și a fost confirmată de oficialii ministerului. În lipsa unor fonduri suficiente, soluțiile de compromis pentru a evita reduceri salariale de 10-15% sau disponibilizări – măsuri respinse în trecut din cauza impactului social și a protestelor masive – s-au concentrat pe modificarea normei didactice. O majorare a acesteia cu două ore pe săptămână, impusă prin Legea 141/2025, este justificarea dată de reprezentanții Ministerului Educației.

Secretarul de stat Sorin Ion a subliniat că:

„Avem un sistem cu circa 300.000 de oameni și orice economie reală se poate face doar prin intervenții în zona de personal”.

Radu Szekely, consilier al ministrului, a întărit această idee, precizând că „singura soluție alternativă ar fi fost reducerea salariilor tuturor din sistemul de învățământ cu 10-15%. Soluția aceasta s-a mai încercat acum 15 ani, au fost oameni în stradă și atunci”.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Directorul CNCE, Bogdan Cristescu, a fost chiar mai direct, afirmând că, în lipsa banilor, „puteam fi date afară persoane, micșorate salariile sau mărită norma. S-a ales această variantă”. Așadar, profesorii sunt puși în fața unei dileme: acceptarea creșterii normei didactice, impusă de o lege în vigoare, sau riscul unor noi reduceri salariale, așa cum s-a întâmplat în trecut.

Reacția ministrului și amenințările cu greva

Ministrul Educației, Daniel David, a recunoscut într-un interviu acordat B1 TV, pe 8 august, că a transmis mesajele sindicatelor către premier, însă a rămas ferm pe poziție.

„Eu am încercat să le spun că la normele secundare care țin de minister putem gândi o serie de mecanisme care să ne ajute pe toți. Sindicatele își apără propria poziție. Misiunea mea este, ca ministru, să implementez o lege care există și un program de guvernare și în același timp să încerc să gândesc că din toamnă vom începe anul școlar și vom avea salarii și burse așa cum le-am spus”, a declarat ministrul.

Referitor la posibilitatea unei greve generale în septembrie, David a afirmat că este deschis la dialog în privința aspectelor care țin de el, dar a reiterat contextul bugetar dificil:

„Dacă sindicatele vor sta pe poziții și se vor opune implementării acestor norme, probabil, așa cum au anunțat, vor încerca să intre în grevă. Vom vedea ce se va întâmpla în septembrie… Bugetul a fost programat, a fost un buget de austeritate de la începutul anului”.

El a adăugat că a solicitat fonduri pentru întregul an, dar a primit doar o parte, urmând să aștepte o rectificare pozitivă.

Opinii de specialitate: o abordare graduală ar fi fost mai bună

Criticii măsurilor susțin că o comunicare mai transparentă și o abordare mai graduală ar fi putut reduce tensiunile. Radu Szekely consideră că o eventuală comunicare publică a lipsei de fonduri din partea premierului ar fi putut genera o reacție diferită. Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, a cerut etapizarea măsurilor, menționând că ar fi fost posibilă o „curbă de sacrificiu” prezentată într-un mod mai empatic și „patriotic”.

„Se pot amâna puțin măsurile care provoacă explozii și neconcordanțe în sistemul de învățământ. Comasarea școlilor și mărirea normelor poate că nu strica să fie amânate, să fie făcute treptat”, a spus Gologan.

Situația rămâne incertă, iar viitorul anului școlar atârnă de deciziile care vor fi luate în următoarea perioadă.