Benzina din România, mai scumpă decât în Ucraina. Explicația pentru o discrepanță ciudată pleacă de la Bruxelles

Diferența de preț la carburanți dintre România și Ucraina a devenit tot mai vizibilă în ultimele luni, iar explicațiile nu țin doar de piața petrolului. Deși Ucraina se află în război de peste trei ani, un litru de benzină costă acolo în jur de 6,29 lei, în timp ce în România prețurile trec ușor de 7 lei. În spatele acestei situații se află deciziile politice și fiscale adoptate în Uniunea Europeană, potrivit profesorului de economie Radu Nechita.

Acesta a participat recent la o conferință internațională în Lviv, „Renașterea ucraineană”, unde a analizat cum reușește economia Ucrainei să funcționeze în condiții de război și de ce benzina rămâne mai ieftină decât în țările vecine.

Taxele europene, principalul factor al prețurilor ridicate

Profesorul Nechita explică faptul că diferența de preț vine în special din politicile fiscale și ecologice ale Uniunii Europene. El arată că, indiferent de costul real de producție, prețul final al benzinei în statele membre include accize și taxe impuse pentru a descuraja consumul de combustibili fosili.

„Chiar dacă am avea petrol gratis, rafinare gratuită și transport gratuit până la pompă, benzina ar costa în continuare 2-3 lei litrul doar din cauza accizelor”, subliniază economistul. În opinia sa, aceste taxe sunt rezultatul unei politici deliberate care vizează atât obținerea de venituri la bugetul de stat, cât și descurajarea consumului din motive ecologice.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

În Ucraina, în schimb, presiunea fiscală pe carburanți este mult mai redusă, iar prioritatea autorităților este să mențină costurile scăzute pentru a susține mobilitatea populației și funcționarea economiei în condiții de război.

Cum reușește Ucraina să își mențină economia în plin război

Un alt element surprinzător este capacitatea Ucrainei de a păstra un nivel de normalitate în economie. Radu Nechita spune că firmele s-au adaptat rapid, relocând fabricile și centrele de producție în zone mai sigure, iar industria s-a fragmentat pentru a fi mai rezilientă.

Producția de drone, piese industriale și alte echipamente nu mai depinde de fabrici uriașe, ci de unități dispersate, greu de lovit. Acest model a ajutat țara să mențină activitatea economică, în timp ce în regiunile mai puțin expuse atacurilor se desfășoară în continuare o viață aproape normală. Orașe ca Lviv au ajuns să atragă chiar și turiști și investitori curioși să vadă oportunități pe termen lung.

Pe lângă adaptare, Ucraina primește un sprijin financiar constant din partea Europei și Statelor Unite, ceea ce permite guvernului să mențină serviciile publice esențiale. Chiar și așa, există o activitate productivă vizibilă, iar sectoare precum IT-ul sau agricultura au înregistrat creșteri.

O lecție economică dincolo de diferențele de preț

Situația benzinei mai ieftine în Ucraina în timp ce România plătește mai mult nu reflectă doar condițiile pieței, ci și alegerile de politică publică. În timp ce Uniunea Europeană a ales să folosească taxele pe combustibili ca instrument fiscal și ecologic, Ucraina a decis să sprijine mobilitatea și funcționarea economiei prin prețuri mai mici, în ciuda condițiilor extreme.

Pentru România, acest contrast poate fi privit ca un avertisment: dacă presiunea fiscală nu se ajustează, prețurile mari la combustibili vor continua să pună presiune pe economie și pe populație, conform Adevărul.