Prețul benzinei și motorinei ar putea „sări în aer”, iar de vină nu mai e guvernarea din România, ci bombardamentele americane din Iran
Prețurile petrolului futures și ale facturilor la energie riscă să crească, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, relatează presa internațională.
Potrivit informațiilor BBC.com, în weekend, lucrurile au devenit foarte tensionate în Orientul Mijlociu. Statele Unite au atacat mai multe locații nucleare din Iran, iar ca răspuns, Iranul a lansat un contraatac asupra unei baze americane din Qatar. Acest schimb de lovituri a avut efecte imediate asupra pieței petroliere, unde prețurile au început să urce.
Luni dimineață, imediat după deschiderea burselor din Londra, prețul petrolului Brent a atins cel mai înalt nivel din ultimele cinci luni. Totuși, până la mijlocul zilei, prețul s-a stabilizat și a ajuns la aproximativ 74 de dolari pe baril. În SUA, prețul petrolului a scăzut și mai brusc, cu 7%, ajungând la 68 de dolari pe baril.
„Prețurile petrolului au crescut vertiginos duminică seară, fiind prima reacție a Wall Street-ului la atacurile americane asupra a trei instalații nucleare iraniene de sâmbătă seară, o escaladare majoră a conflictului dintre Iran și Israel”, relatează, la rândul lor, jurnaliștii CNN.com.
Deși situația pare gravă, analiștii spun că piețele nu au reacționat exagerat tocmai pentru că răspunsul Iranului a fost mai moderat decât se aștepta. Cu alte cuvinte, dacă Iranul ar fi blocat Strâmtoarea Hormuz, care reprezintă o rută-cheie pe unde se transportă aproape o treime din petrolul mondial, atunci prețurile ar fi explodat pur și simplu. Din fericire, acest scenariu extrem nu s-a produs (încă), dar tensiunea rămâne ridicată.
„Statele Unite produc în medie aproximativ 13,4 milioane de barili pe zi. Stocurile de țiței au crescut cu peste 200 de milioane de barili de la începutul lunii ianuarie, iar OPEC+ a anunțat recent planuri de creștere a producției, dar există îngrijorări tot mai mari că Iranul ar putea închide Strâmtoarea Hormuz sau ar putea pune presiune pe fluxul de petrol și comerțul din zonă”, conform CNN.
Deși scumpirile încă nu sunt exagerate, pericolele persistă pe piață
Deși prețurile nu au urcat la niveluri record, ele sunt deja mai mari decât în aprilie și mai. Asta înseamnă că dacă tensiunile continuă, creșterea costului petrolului poate afecta tot ce ține de transport și energie: de la prețul benzinei la pompă, până la costurile alimentelor din supermarketuri și chiar ale vacanțelor. Toate pot deveni mai scumpe, inclusiv în Europa și România.
Am mai trecut prin așa ceva după ce Rusia a invadat Ucraina, iar rezultatul a fost o scumpire generalizată care a afectat bugetele familiilor din întreaga lume. Situații precum cea de acum pot reaprinde acest val de scumpiri.
Efecte benefice asupra dolarului american
Conform CNN, Dolarul american a crescut cu 0,3%, un semn încurajator, în contextul în care moneda s-a prăbușit după ce administrația Trump a introdus tarife istorice asupra importurilor străine. Dolarul, cunoscut pe scară largă drept moneda de rezervă a lumii, tinde să crească în perioadele de neliniște și conflict global, dar unii observatori ai pieței s-au întrebat dacă acest lucru s-ar întâmpla din nou în cadrul politicilor „America First” ale lui Trump.
Ce s-ar întâmpla dacă Iranul blochează Strâmtoarea Hormuz?
Analiștii de la Goldman Sachs au analizat cel mai negru scenariu posibil: dacă Iranul ar reuși să blocheze Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol, oferta mondială ar putea fi redusă la jumătate timp de o lună. După aceea, livrările ar rămâne afectate cu 10% timp de aproape un an. Într-un astfel de caz, prețul petrolului Brent ar putea urca până la 110 dolari pe baril, adică ar face un salt major care ar influența economia globală.
Chiar dacă scenariul este îngrijorător, în prezent comercianții de petrol (traderii) nu cred că Iranul va merge atât de departe încât să închidă complet Strâmtoarea Hormuz. Experții spun că acest lucru ar fi extrem de greu de realizat din punct de vedere militar și logistic.
Helima Croft, un nume important în analiza pieței de mărfuri de la RBC Capital Markets, a explicat că prezența Flotei a Cincea a Marinei SUA în Bahrain face aproape imposibil ca Iranul să blocheze complet strâmtoarea pe o perioadă lungă.
Pe lângă forțele americane, Iranul s-ar putea confrunta cu presiuni din partea propriei rețele de aliați. Simon French, economist-șef la Panmure Liberum, spune că este puțin probabil ca Iranul să închidă strâmtoarea tocmai din cauza acestor presiuni diplomatice.
În final, un factor-cheie în acest echilibru geopolitic este China. Dacă Beijingul consideră că un blocaj al petrolului ar destabiliza livrările globale, este posibil să-și retragă sprijinul pentru Iran, atât financiar, cât și militar. China are propriile interese economice și nu ar risca pierderea unui furnizor stabil de petrol.
Astfel, deși piețele par să fi absorbit cu prudență tensiunile recente din Orientul Mijlociu, riscurile reale pentru stabilitatea energetică globală rămân ridicate. O eventuală blocare a Strâmtorii Hormuz de către Iran ar putea avea efecte devastatoare asupra pieței petroliere, cu creșteri accelerate ale prețurilor și repercusiuni în lanț asupra economiei mondiale. În acest context fragil, orice nouă escaladare militară sau diplomatică poate transforma echilibrul actual într-o criză globală.