Românii, campioni la credite în bancă și sărăcie. Peste un milion de oameni se împrumută la bancă pentru mâncare

România traversează o perioadă economică tensionată, în care realitatea din teren contrastează puternic cu optimismul din statistici. Aproape 3 milioane de români au cel puțin un credit de consum activ, iar dintre aceștia, peste un milion au declarat că s-au împrumutat pentru a-și asigura strictul necesar: mâncarea. Este un semnal de alarmă major pentru o economie europeană care se declară stabilă, dar în care cetățenii ajung să trăiască zilnic cu presiunea datoriilor.

Fenomenul ia amploare într-un ritm accelerat, comparabil cu perioada premergătoare crizei financiare din 2008. Potrivit datelor BNR, creditul de consum crește cu cea mai mare viteză din ultimii 15 ani, iar sumele alocate de români prin împrumuturi pentru alimente, chirii sau cheltuieli curente depășesc orice prag de siguranță bugetară.

O datorie care începe cu frigiderul gol

Cifrele oficiale arată o realitate greu de ignorat: 35% dintre românii care au accesat un credit de consum în ultimele luni au făcut-o pentru a putea cumpăra alimente. În loc să reprezinte un instrument de investiție sau dezvoltare personală, împrumuturile bancare au devenit, pentru un număr în creștere de cetățeni, o soluție disperată pentru a supraviețui de la o lună la alta.

Valoarea medie a unui astfel de credit de consum este de aproximativ 44.000 de lei. Pentru overdrafturi și carduri de credit, suma medie se învârte în jur de 8.000 de lei – bani cheltuiți cel mai adesea în supermarketuri sau pe facturi. Mai mult decât atât, 23% dintre credite au fost folosite pentru mobilă și electrocasnice, iar 18% pentru haine și încălțăminte, semn că nevoile de bază acoperă aproape în totalitate motivația de împrumut.

În paralel, creditele pentru locuințe au ajuns la o valoare totală de peste 112 miliarde de lei, semn că și visul unei case proprii se construiește, din ce în ce mai des, cu bani împrumutați și o rată care consumă mare parte din venitul lunar.

O societate prinsă între pragul de subzistență și iluzia consumului

În lipsa unor politici clare de protejare a populației vulnerabile și cu o inflație încă resimțită în buzunarele cetățenilor, românii trăiesc la limita subzistenței. Creditul de consum a devenit, pentru mulți, o alternativă la lipsa unui venit suficient sau la prețurile tot mai ridicate din coșul zilnic. Practic, băncile au ajuns să suplinească rolul unui sistem de sprijin social funcțional.

Această dependență de împrumuturi pentru acoperirea nevoilor de bază nu doar că reflectă sărăcirea populației, ci generează și un cerc vicios periculos: cu cât mai mulți români trăiesc pe datorie, cu atât mai greu le va fi să iasă din acest ciclu fără măsuri de sprijin reale. Costul psihologic și social al vieții trăite în datorii este greu de măsurat, dar se vede în rata crescută a anxietății financiare, în lipsa accesului la economisire și în imposibilitatea de a construi un viitor stabil.

Soluții pe termen lung sau supraviețuire pe termen scurt?

În timp ce românii se împrumută pentru mâncare, autoritățile par să ignore acest semnal de criză profundă. Lipsa unor măsuri de control al prețurilor pentru produsele esențiale, absența programelor eficiente de sprijin pentru categoriile vulnerabile și promovarea consumului prin mecanisme de creditare facilă alimentează această spirală a datoriilor.

Specialiștii în economie avertizează că soluțiile nu pot veni doar din partea sistemului bancar. Educația financiară, plafonarea dobânzilor la creditele de consum și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru achiziția alimentelor de bază ar putea reduce presiunea asupra populației. De asemenea, o regândire a sistemului fiscal pentru a încuraja economisirea și protejarea veniturilor mici este esențială pentru ieșirea din această criză.

A trăi de la o lună la alta pe baza unui împrumut bancar nu este doar o alegere riscantă, ci o consecință a unui sistem economic dezechilibrat, în care cetățeanul devine din ce în ce mai fragil. Faptul că milioane de români apelează la credite pentru a cumpăra pâine și lapte ar trebui să fie mai mult decât o statistică: este o urgență națională.