Sticla, mai murdară decât plasticul? Microplasticele ascunse în ambalajele considerate „curate”

De ani întregi, consumatorii din întreaga lume au fost încurajați să aleagă ambalajele din sticlă în locul celor din plastic, considerând că acestea sunt mai curate, mai prietenoase cu mediul și mai sigure pentru sănătate. Sticla a devenit sinonimă cu rafinamentul, durabilitatea și, nu în ultimul rând, cu protejarea naturii. Însă, o cercetare recentă realizată în Franța vine să zguduie aceste convingeri din temelii. Studiul, finanțat de Agenția Franceză pentru Siguranță Alimentară și Consiliul Regional Hauts-de-France, dezvăluie un adevăr surprinzător și paradoxal: sticlele din sticlă pot conține de până la 50 de ori mai multe microplastice decât ambalajele din plastic, carton sau doze metalice.

Această constatare contrazice așteptările consumatorilor și ridică serioase semne de întrebare legate de siguranța produselor considerate până acum superioare. „Ne așteptam la un rezultat opus”, a declarat Iseline Chaïb, doctorandă și coordonatoarea studiului, subliniind șocul pe care echipa de cercetare l-a resimțit în fața rezultatelor. Analizele au arătat că băuturi precum cola, ceaiurile reci, berea și limonadele, ambalate în sticle de sticlă, conțin, în medie, 100 de particule de microplastice pe litru. În comparație, aceleași tipuri de băuturi, atunci când sunt îmbuteliate în plastic sau carton, prezintă un nivel de contaminare mult mai redus, de doar 2 până la 20 de particule pe litru.

Este un semnal de alarmă puternic pentru toți cei care cred că au ales opțiunea mai sănătoasă și mai responsabilă atunci când au evitat plasticul. Realitatea este, se pare, mult mai nuanțată.

Cum ajung microplasticele în băuturile din sticlă: suspectul principal – capsulele metalice

Cea mai importantă revelație a cercetării este identificarea sursei principale a contaminării: vopseaua care acoperă capsulele metalice folosite la sigilarea sticlelor. În timpul procesului de fabricație, depozitare și transport, aceste capsule suferă micro-zgârieturi cauzate de frecare. Particule minuscule din stratul de vopsea se desprind, ajung în lichid și, în cele din urmă, sunt consumate.

„Particulele detectate în băuturi aveau exact aceeași formă, culoare și compoziție precum vopseaua capsulelor care sigilează sticlele din sticlă”, a declarat coordonatoarea cercetării. Confirmarea oficială a venit și din partea Agenției Franceze pentru Siguranță Alimentară, care a recunoscut că aceste microparticule ajung în băuturi în urma manipulării sticlelor și a capselor.

Deși efectele acestor microplastice asupra sănătății umane nu sunt pe deplin cunoscute – lipsind încă date toxicologice clare – studiul atrage atenția asupra unui pericol invizibil, ignorat până acum. Prezența microplasticelor în băuturile de zi cu zi nu mai este o ipoteză vagă, ci o realitate dovedită științific.

Un aspect interesant al concluziilor cercetării este diferența semnificativă între tipurile de băuturi. Astfel, apa îmbuteliată și vinul – în special cel ambalat cu dop de plută – conțin un număr mult mai mic de particule. Media este de 4,5 particule pe litru în sticlele de sticlă pentru apă, și doar 1,6 în recipientele din plastic sau carton. De ce această diferență?

Răspunsul vine din modul de ambalare: băuturile necarbogazoase, precum apa și vinul, nu sunt ambalate sub presiune, nu suferă același stres mecanic, iar capsulele metalice sunt mai rar utilizate – vinul folosind în general dopuri de plută, care nu au vopsea și nu provoacă frecare. În schimb, băuturile acidulate, cum sunt sucurile și berea, sunt ambalate cu presiune și cu capace metalice înșurubate strâns, ceea ce duce la un nivel crescut de frecare și, implicit, la eliberarea de microplastice.

Ambalajele din plastic, mai „curate” decât se credea? O reconsiderare necesară

Un paradox greu de digerat pentru opinia publică: sticlele din plastic, mult hulite pentru impactul lor asupra mediului, pot fi, în unele cazuri, mai sigure din punct de vedere al contaminării cu microplastice decât cele din sticlă. Deși plasticul este cunoscut ca o sursă majoră de poluare, în special în oceane și ecosisteme terestre, studiul francez arată că, în ceea ce privește contaminarea băuturilor, recipientele din PET sau carton pot fi mai eficiente în a păstra conținutul relativ „curat”.

Explicația este simplă: plasticul este mai flexibil, mai ușor și mai rezistent la șocuri. Aceste calități reduc riscul de frecare și deteriorare în timpul transportului și manipulării. În plus, capacele din plastic nu sunt vopsite sau, dacă sunt, au o compoziție diferită față de cele metalice și, în general, sunt supuse unui proces de producție diferit, mai puțin susceptibil la generarea de microparticule.

Rezultatele studiului sunt suficient de puternice încât să determine o reevaluare a modului în care privim ambalajele pentru băuturi. Sticla nu este, în mod automat, cea mai bună alegere pentru sănătate, chiar dacă rămâne un material reciclabil excelent. De asemenea, acest paradox deschide drumul către o discuție mai amplă despre inovația în ambalaje și despre nevoia unor standarde de siguranță mai stricte pentru toate tipurile de recipiente.

Ce poate face industria: soluții simple pentru o problemă complexă

Vestea bună este că problema microplasticelor provenite din capsulele metalice nu este imposibil de rezolvat. Cercetătorii francezi au testat deja câteva soluții simple și eficiente pentru a reduce contaminarea.

Una dintre metode este curățarea capsulelor înainte de utilizare, prin suflare cu aer comprimat și clătire cu apă filtrată și alcool. Rezultatele au fost încurajatoare: în cazul capsulelor nespălate, nivelul de microplastice a fost de 287 de particule pe litru, în timp ce după aplicarea acestui tratament, s-a redus la 87 de particule.

O altă soluție promițătoare este schimbarea compoziției vopselei folosite pentru capsule. Alegerea unor vopsele mai rezistente la frecare sau complet non-toxice ar putea diminua semnificativ contaminarea. De asemenea, optimizarea condițiilor de depozitare și transport – pentru a evita frecarea și șocurile între capsule – este o măsură la îndemâna producătorilor.

Este evident că industria are un rol-cheie în rezolvarea acestei probleme. Producătorii de băuturi și ambalaje pot – și ar trebui – să investească în tehnologii care să asigure atât calitatea produselor, cât și protecția consumatorului. Inovația nu mai este opțională, ci o obligație etică.

Concluzie: o nouă perspectivă asupra alegerilor noastre

Studiul realizat în Franța aduce în prim-plan o realitate incomodă: chiar și cele mai bine intenționate alegeri pot avea consecințe neprevăzute. Deși ne dorim să fim mai sustenabili și mai sănătoși, nu putem ignora datele științifice care contrazic ideile preconcepute.

Ambalajele din sticlă rămân valoroase pentru reciclare și pentru reducerea deșeurilor, dar nu sunt neapărat cele mai sigure pentru sănătate atunci când vine vorba de microplastice. Este timpul ca autoritățile de reglementare, industria și consumatorii să își unească eforturile pentru a crea un sistem de ambalare care să nu compromită sănătatea în numele ecologiei.

Poate că adevărata „opțiune curată” nu este doar cea reciclabilă sau biodegradabilă, ci cea care este, înainte de toate, sigură pentru consum. Iar această siguranță trebuie să înceapă cu transparență, cercetare și acțiune.