Când și cum îmbătrânește, de fapt, omul – Vârstele critice, conform oamenilor de știință

Un studiu publicat în august 2024 de o echipă de cercetători coordonată de geneticianul Michael Snyder de la Universitatea Stanford arată că îmbătrânirea umană nu este un proces liniar, ci unul marcat de două vârfuri de transformare biologică intensă: primul în jurul vârstei de 44 de ani, iar al doilea în jurul vârstei de 60 de ani.

Cercetarea, care a monitorizat 108 adulți pe o perioadă de câțiva ani, arată că în aceste două etape, la nivel molecular, corpul suferă schimbări mult mai abrupte decât în restul vieții.

Vârsta de 44 de ani, primul prag

Participanții la studiu au donat în mod regulat mostre biologice, în medie 47 de probe fiecare, pe parcursul a 626 de zile.

Cel mai implicat participant a furnizat 367 de probe. În total, cercetătorii au analizat 135.239 de markeri biologici (ARN, proteine, lipide și componente ale microbiomului de la nivelul pielii, intestinului, cavității nazale și gurii), generând peste 246 de miliarde de date procesate ulterior pentru identificarea tiparelor de îmbătrânire.

Rezultatele au indicat că 81% dintre moleculele analizate și-au modificat concentrația într-un mod vizibil în timpul uneia sau ambelor etape identificate, la mijlocul decadei a cincea de viață și la începutul celei de-a șaptea.

În jurul vârstei de 44 de ani, au fost observate modificări ale moleculelor asociate cu metabolismul lipidelor, al cofeinei și al alcoolului, dar și cu riscul de boli cardiovasculare și tulburări ale pielii și mușchilor.

Al doilea vârf este asociat cu disfuncții metabolice și imunitare

În jurul vârstei de 60 de ani, al doilea val de îmbătrânire accelerată a fost marcat de modificări moleculare care afectează metabolismul carbohidraților și al cofeinei, reglarea sistemului imunitar, funcționarea rinichilor și riscul crescut de boli cardiovasculare.

Deși primul vârf coincide cu perioada în care femeile intră în perimenopauză, cercetătorii au demonstrat că și bărbații trec prin schimbări biologice similare, ceea ce sugerează că alte mecanisme sunt implicate în acest proces.

„Este posibil ca menopauza să contribuie la modificările observate în cazul femeilor, dar există factori mai generali care afectează ambele sexe. Identificarea acestor factori ar trebui să devină o prioritate în cercetările viitoare”, a declarat Xiaotao Shen, autorul principal al studiului, în prezent la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.

Studiul confirmă ipoteze anterioare formulate pe baza cercetărilor pe animale, care sugerau că îmbătrânirea are o structură în trepte, nu un caracter uniform.

Deși eșantionul de participanți este relativ redus și acoperă o plajă de vârstă limitată (25–70 de ani), rezultatele oferă o bază solidă pentru studii viitoare care să urmărească mai în detaliu felul în care corpul uman se transformă de-a lungul deceniilor.