Doi monștri marini, descoperiți în cea mai mare peșteră din lume, după 325 de milioane de ani

O descoperire spectaculoasă a fost anunțată în Statele Unite, în inima peșterii Mammoth din Kentucky – considerată cel mai vast sistem carstic din lume. Doi prădători marini preistorici, care populau mările calde ale planetei în urmă cu peste 325 de milioane de ani, au fost identificați sub forma unor fosile remarcabil conservate.

Acești rechini fosilizați, dintr-un grup dispărut numit „ctenacanți”, oferă o fereastră rară către un ecosistem dispărut care a existat pe vremea în care America de Nord Est era acoperită de o mare tropicală puțin adâncă.

Pe urmele unei lumi uitate, sub pământ

Cei doi „monștri” marini, denumiți științific Troglocladodus trimblei și Glikmanius careforum, măsurau între 3 și 3,6 metri lungime – aproximativ cât un rechin cu vârf alb din oceanele de azi. Fosilele lor au fost extrase din formațiuni de calcar vechi, depuse în perioada Mississippiană, parte a erei Carbonifer.

Descoperirea a fost făcută de paleontologul John-Paul Hodnett, în colaborare cu echipa Parcului Naționafrechl Mammoth Cave și voluntari de la Cave Research Foundation. Una dintre cele mai spectaculoase fosile aparține unui exemplar tânăr de Glikmanius, cu fragmente rare de cartilaj, un material care se păstrează extrem de greu de-a lungul milioanelor de ani.

Această conservare excepțională a permis cercetătorilor să studieze structura maxilarului și să observe adaptări evolutive, precum un cap scurt și o mușcătură puternică – ideale pentru vânarea altor pești mici sau cefalopode primitive, cum ar fi ortoconii, artă studiul publicat în Journal of Vertebrate Paleontology.

Rechini fosilizați într-o peșteră gigantică

Peștera Mammoth se întinde pe o rețea de peste 675 de kilometri și continuă să uimească prin diversitatea geologică și paleontologică pe care o ascunde. Până acum, au fost identificate în sistemul carstic peste 70 de specii de pești fosilizați, multe dintre ele încă în curs de cercetare.

Troglocladodus trimblei iese în evidență prin structura neobișnuită a dinților ramificați, adaptați pentru prinderea eficientă a prăzii. Este foarte probabil ca acești doi prădători să fi împărțit același habitat costier, într-o zonă care astăzi cuprinde teritoriile statelor Kentucky și Alabama.

Cercetătorii consideră că studiul acestor fosile ajută la înțelegerea modului în care mediile marine au evoluat în timp, în perioada în care masele continentale se uneau pentru a forma supercontinentul Pangeea. Nivelul apelor, salinitatea și tipul de pradă disponibil au influențat puternic evoluția rechinilor preistorici, iar aceste descoperiri contribuie direct la reconstituirea acelor epoci.

O reconstrucție artistică a noilor rechini ctenacanți din perioada Mississippian mijlocie spre târzie, descoperiți în Parcul Național Mammoth Cave și în nordul statului Alabama. În prim-plan poate fi văzut înotând exemplarul Glikmanius careforum, iar deasupra lui, două exemplare de Troglocladodus trimblei. (Ilustrație realizată de Benji Paynose/Earh)

Explorări viitoare și provocări de conservare

Descoperirea a fost posibilă datorită unei combinații rare de factori: colaborare între experți, geologi și speologi, condiții de conservare stabile în subteran și o doză de noroc. Totul a pornit în 2019, când superintendentul parcului, Barclay Trimble, a observat un dinte neobișnuit într-un tunel îngust din peșteră.

De atunci, echipele de teren au cartografiat minuțios fiecare pas, știind că orice mișcare greșită ar putea distruge fragmentele delicate. Temperaturile constante din peșteră ajută la conservarea fosilelor, dar accesul dificil și fragilitatea descoperirilor rămân provocări majore pentru viitorul cercetărilor.

În prezent, T. trimblei și G. careforum sunt doar două nume adăugate unei liste în creștere de specii dispărute. Următoarea etapă a cercetării va include scanări avansate, cartografiere detaliată a galeriilor neexplorate și, poate, noi revelații despre viața marină de acum peste trei sute de milioane de ani.