11 iun. 2025 | 14:02

Când e interzis să fii dat afară de la job, conform Codului muncii – drepturile neștiute de mulți angajați din România, când nu te poate concedia șeful

BANI ȘI CURS VALUTAR
Share
Când e interzis să fii dat afară de la job, conform Codului muncii - drepturile neștiute de mulți angajați din România, când nu te poate concedia șeful
Când e interzis să fii dat afară de la job conform Codului muncii

Deși trăim în era accesului rapid și facil la informare, mulți angajați încă nu-și cunosc drepturile de care se bucură pe piața muncii, motiv pentru care ajung de multe ori în situații neplăcute, care îi defavorizează și îi plasează într-o zonă nedreaptă. Tocmai din acest motiv, este important să știi că legislația protejează angajații și tranșează clar condițiile în care poate avea sau nu loc o concediere.

În cazul în care ești angajat pe piața muncii de la noi din țară, e important să știi că nu te afli la voia absolută a angajatorului tău, iar acesta nu poate dispune de munca ta în orice condiții, dar nici nu poate renunța la tine oricum.

Când e interzis să fii concediat?

Pentru a te da afară, de exemplu, nu pot fi invocate anumite motive, considerate de legislație ca fiind discriminatorii. De exemplu, nu poți fi concediat din cauza opțiunii politice pe care o ai, dar nici pe criterii de rasă sau orientare sexuală.

Conform Art. 59 din Codul muncii, este interzisă concedierea unui angajat:

a) pe criterii de rasă, cetățenie, etnie, culoare, limba, religie, origine socială, trasaturigenetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasa, infectare HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenența oriactivitate sindicală, apartenența la o categorie defavorizată;
b) pentru exercitarea, în condițiile legii, a dreptului la grevă și a drepturilor sindicale.

Și Consituția României, dar și alte legi îți protejează libertatea și drepturile la serviciu

De asemenea, Constituția României stă la baza oricărei relații de muncă. Articolul 40 vorbește despre libertatea de asociere, ceea ce înseamnă că fiecare angajat are dreptul să adere la un sindicat fără teama că va fi pedepsit pentru asta. Mai mult, dreptul la grevă este și el garantat, iar participarea legală la o grevă nu poate fi un motiv de concediere sau de sancționare.

Pe lângă Constituție, mai există și legi speciale care protejează salariații împotriva discriminării. De exemplu, Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, modificată ulterior, interzice orice formă de discriminare, fie că e vorba de sex, religie, vârstă, dizabilitate sau convingeri personale. Aceeași lege sancționează dur angajatorii care tratează diferit salariații fără un motiv obiectiv și legal.

În mod special, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați este un alt pilon esențial. Ea nu permite ca o femeie să fie tratată inferior doar pentru că este femeie. De la momentul angajării și până la cel al pensionării, femeile trebuie să aibă aceleași șanse ca bărbații – fie că este vorba despre promovare, salarizare sau condiții de muncă. Nerespectarea acestui principiu atrage sancțiuni contravenționale, dar și morale – pierderea încrederii și respectului.

În concluzie, relația dintre angajat și angajator este mai mult decât un simplu contract. Este o formă de colaborare care trebuie să se bazeze pe respect reciproc, protejată de un cadru legal solid. Atunci când legea este respectată, iar salariații sunt tratați cu demnitate, întreaga societate are de câștigat. Pentru că munca nu înseamnă doar efort, înseamnă valoare umană.