Bărbatul care s-a lăsat mușcat de 200 de șerpi – Ce a vrut să demonstreze, de fapt

Tim Friede, un bărbat din Wisconsin, SUA, a devenit un caz excepțional în lumea medicală după ce s-a lăsat mușcat de șerpi veninoși de peste 200 de ori, încercând să dezvolte o imunitate totală împotriva veninului.

Experiența sa unică, începută cu multă durere și risc, a dus la un progres remarcabil în cercetarea antidoturilor împotriva mușcăturilor de șarpe, care ar putea schimba semnificativ tratamentul victimelor la nivel global, scrie AFP.

De la experiment personal la descoperire științifică revoluționară

Tim Friede a început această călătorie neobișnuită după ce a fost mușcat prima dată de un șarpe de garter când avea doar cinci ani.

Fascinat de aceste reptile, a început să le colecționeze și să le studieze încă din copilărie, iar mai târziu a învățat să extragă veninul șerpilor.

Din 2000 până în 2018, Friede s-a expus veninului veninos de mai mult de 650 de ori, inclusiv prin mușcături directe de la specii periculoase precum cobra, mamba neagră, taipan sau șarpele cu clopoțel.

Scopul său a fost să atingă o stare de imunitate totală printr-un proces numit mitridatism, o practică riscantă care nu este recomandată în condiții casnice.

Durerea pe care o suporta după fiecare mușcătură era intensă, iar riscul de deces real. În 2001, a suferit chiar o comă după o mușcătură, dar a reușit să supraviețuiască, declarând că știe cum se simte să mori din cauza veninului.

Pe baza acestei imunități extraordinare, Tim Friede a devenit o sursă valoroasă pentru cercetători. Recent, un studiu publicat în prestigioasa revistă Cell a demonstrat că anticorpii extrași din sângele său oferă protecție împotriva veninului mai multor specii de șerpi.

Acest lucru deschide calea pentru dezvoltarea unui antidot universal, o necesitate majoră deoarece în prezent cele mai multe antidoturi sunt eficiente doar împotriva veninului unor specii specifice.

Speranța unui antidot universal și viitorul cercetării

Până la 138.000 de oameni mor anual în urma mușcăturilor de șarpe, iar sute de mii suferă amputări sau dizabilități permanente, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Problemele sunt adâncite de faptul că victimele provin în special din zone sărace și greu accesibile, unde accesul la tratament este limitat.

Metoda tradițională de producere a antidotului implică injectarea unor doze mici de venin în animale precum caii, iar anticorpii rezultați sunt apoi folosiți pentru tratament.

Însă aceste antidoturi sunt specifice unor specii și pot provoca reacții adverse severe. Studiul bazat pe anticorpii lui Friede, combinați cu un medicament numit varespladib, a oferit protecție completă șobolanilor testați împotriva 13 din 19 specii diferite și protecție parțială pentru restul.

Cercetările continuă cu teste pe câini în Australia, unde veninul viperei este o problemă frecventă. Echipa de la firma Centivax, condusă de imunologul Jacob Glanville, speră să dezvolte un antidot universal ușor de administrat, similar unui EpiPen, cu costuri accesibile pentru țările cu resurse limitate, cum ar fi India.

Tim Friede a renunțat în 2018 la auto-injectările cu venin, pentru a evita probleme legale companiei care îl angajează.

Cu toate acestea, el își exprimă speranța că, pe viitor, va reveni la această practică pentru a sprijini progresul științific și lupta împotriva unui pericol subestimat, dar care face ravagii în multe părți ale lumii.