Povestea celui mai faimos Mărțișor. Casa lui Tudor Arghezi, visul de după gratii: întreaga sa familie este îngropată în curte

Puține locuințe au o poveste atât de profund legată de destinul creatorului lor precum Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Așezată în sudul Bucureștiului, pe strada care astăzi îi poartă simbolic numele, „Mărțișor”, această casă nu este doar un monument al arhitecturii interbelice sau un muzeu literar, ci o dovadă vie a visului, încăpățânării și iubirii pentru familie și artă ale unuia dintre cei mai importanți poeți români ai secolului XX.

Visul de după gratii: motivul pentru care Arghezi a construit casa de la Mărțișor

Ideea construirii acestei case i-a venit lui Tudor Arghezi într-un moment de cumpănă al vieții sale. În anul 1926, încarcerat în Penitenciarul Văcărești din cauza convingerilor sale politice, poetul privea din chilia sa către o bucată de pământ pustiu, acoperită de mărăcini.

Acel loc, lipsit de orice valoare aparentă, avea să devină curând leagănul întregii sale creații literare. Arghezi a dorit să construiască o casă aproape de închisoare, astfel încât soția sa, Parascheva, să poată ajunge cu ușurință la el, aducându-i mâncare caldă în eventualitatea unei noi condamnări.

Cumpărând terenul de 17.240 de metri pătrați, aflat în apropierea zidurilor reci ale închisorii, Arghezi nu a cumpărat doar o simplă proprietate, ci un spațiu care urma să devină un sanctuar al gândirii, muncii și vieții de familie.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Din pustiu într-un „cuib fermecat”

Zona în care poetul și-a clădit locuința era o periferie neospitalieră a capitalei, unde nu existau drumuri pietruite, apă curentă, electricitate sau măcar o rețea telefonică.

„Când m-am aşezat eu aici, totul era pustiu. A trebuit să fac pionierat”, povestea Arghezi mai târziu.

De-a lungul anilor, cu răbdare și voință, poetul a reușit să transforme mahalaua în care „nu făceau mulți purici” într-un spațiu pitoresc, plantând pomi fructiferi, viță-de-vie și introducând toate utilitățile necesare unei vieți decente.

Casa, construită în etape de-a lungul a cincisprezece ani, a fost gândită în stilul unei mănăstiri în miniatură, cu două turnulețe care amintesc de turlele bisericilor ortodoxe. Marieta Mihăiță, muzeograf la Casa Memorială, susține că această alegere arhitecturală nu a fost întâmplătoare.

Arghezi a rămas profund atașat de perioada petrecută în haine monahale, înainte de a-și descoperi vocația literară. Astfel, „Mărțișorul” a devenit o casă care îmbină spiritualitatea cu estetica, modestia cu rafinamentul.

Vezi și: Cele 11 meserii ale lui Tudor Arghezi. Genialul scriitor s-a călugărit, a vândut cireșe, a reparat ceasuri și bijuterii, a fost laborant la o fabrică de zahăr

De unde provine numele de Mărțișor a Casei Memoriale Tudor Arghezi din București

Numele „Mărțișor” nu a fost ales întâmplător. Observând obiceiul localnicilor de a agăța fire roșii și albe de vișini, în speranța unei recolte bogate, poetul a fost inspirat să numească astfel casa sa.

Numele avea să devină nu doar cel al străzii, ci și al unei idei literare și culturale: „Mărțișorul este patria literaturii mele”, mărturisea el cu sinceritate.

În interiorul casei, Arghezi a creat un univers aparte. Cele 18 camere, fără fast inutil, adăpostesc amintiri literare și personale de o valoare inestimabilă. Camera de lucru a poetului, păstrată așa cum era în timpul vieții sale, este un adevărat altar literar.

Aici se regăsesc biroul său, ochelarii, stiloul, călimara și patul de fier pe care scria adesea noaptea, citindu-și apoi creațiile familiei. În colțul camerei, biblioteca sa adună peste 7.000 de volume, printre care o piesă deosebit de valoroasă: un exemplar al Noului Testament în greacă și latină.

Tipografia din curte și „Biletele de papagal”

Pe lângă casa de locuit, Arghezi și-a construit în curte propria tipografie, un gest de independență și control artistic. Aici avea să imprime faimoasa sa publicație „Bilete de papagal”, dar și alte volume semnate de el.

Astăzi, acest spațiu funcționează ca o anexă muzeală, în care vizitatorii pot descoperi manuscrise, reviste și imagini din viața familiei Arghezi.

În mod simbolic, casa a devenit un spațiu de creație complet autonom – poetul gândea, scria, tipărea și publica fără a depinde de alții, păstrându-și astfel libertatea artistică într-o epocă în care aceasta era adesea amenințată.

Vezi și: Patimile lui Tudor Arghezi, ”dușmanul poporului”. S-a iubit cu o călugăriță, s-a chinuit în închisoare și a compus pe hârtie igienică, după ce a fost interzis de comuniști

Tudor Arghezi, soția lui, fiica Mitzura și câinele Zdreanță sunt înmormântați în grădina casei

Legătura lui Arghezi cu „Mărțișorul” a fost atât de profundă, încât nu a dorit să fie despărțit de ea nici după moarte.

În 1967, la vârsta de 87 de ani, poetul s-a stins din viață și, conform dorinței sale, a fost înmormântat în curtea casei. Alături de el odihnesc și soția sa Parascheva, precum și fiica lor, Mitzura Arghezi, decedată în 2015.

Într-un colț al grădinii, vizitatorii pot vedea și mormântul câinelui Zdreanță, personajul celebru din poezia cu același nume, considerat parte din familie.

Pe crucile celor dragi sunt atârnate șnururi de mărțișor, un gest simplu, dar profund simbolic, care leagă ideea de început, speranță și viață de moștenirea eternă a poetului.

Comuniștii au vrut să o demoleze

De-a lungul timpului, casa „Mărțișor” nu a fost ferită de pericole. În 1977, autoritățile comuniste au dorit să transforme clădirea într-o grădiniță, iar zece ani mai târziu, în 1987, planurile urbanistice vizau demolarea casei pentru a face loc unei autostrăzi.

În ciuda acestor amenințări, casa a supraviețuit datorită valorii sale culturale și a dorinței testamentare a lui Arghezi ca locuința sa să devină muzeu.

Astfel, din anul 1974, Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” funcționează ca muzeu deschis publicului, un loc de întâlnire cu istoria literaturii române și cu universul intim al unuia dintre cei mai mari poeți ai săi.

Vezi și: Oaza de liniște din București, unde era adesea văzut Tudor Arghezi. Lăcașul a fost închis de Alexandru Ioan Cuza și are o istorie impresionantă

„Cuibul de cocori albaștri” este astăzi muzeu

Astăzi, „Mărțișorul” nu este doar o casă-muzeu, ci o poartă spre o lume pierdută, un spațiu în care se păstrează vii memoria, lupta și creația lui Tudor Arghezi.

Vizitatorii care trec pragul casei simt că pășesc într-o lume oprită în timp, unde fiecare obiect, fiecare pagină, fiecare colț de grădină spune o poveste.

Într-o epocă în care valorile culturale sunt adesea sub asalt, povestea celui mai faimos Mărțișor din România rămâne un exemplu de cum visul unui om poate transforma o bucată de pământ arid într-un sanctuar al spiritului românesc. Casa lui Arghezi nu este doar un muzeu, ci un manifest al creației, al familiei și al permanenței.