Tot ceea ce știm despre diviziunea celulară ar fi greșit, conform unui nou studiu

Timp de peste un secol, manualele de biologie au prezentat un scenariu standard al mitozei: o celulă mamă capătă o formă sferică înainte de a se împărți în două celule-fiică identice, atât ca mărime, cât și ca funcție.

Însă o cercetare recentă, publicată în revista Science, contrazice această idee considerată de bază în biologie, sugerând că diviziunea celulară este mult mai variabilă decât se credea anterior, scrie Gizmodo.

Ce a arătat, de fapt, studiul

Studiul, realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Manchester, arată că mitoză nu presupune întotdeauna rotunjirea celulei mamă.

Asta înseamnă că rezultatul nu este obligatoriu o pereche de celule-fiică identice, ci poate fi o diviziune asimetrică, cu celule având dimensiuni sau roluri diferite.

„Elevii învață că diviziunea celulară produce întotdeauna o formă sferică uniformă. Totuși, am descoperit că, în organismele vii, lucrurile nu sunt chiar atât de simple”, a declarat Shane Herbert, coautor al studiului și cercetător în cadrul Facultății de Biologie, Medicină și Sănătate a Universității din Manchester.

Cercetarea s-a concentrat pe dezvoltarea vaselor de sânge în embrioni de pește-zebră. În acest context, s-a observat că, atunci când o celulă aflată în fruntea unui grup de celule în mișcare lentă se divide, nu își schimbă forma în una sferică, așa cum s-ar fi așteptat.

Rezultatul acestei diviziuni a fost apariția a două celule distincte: una care continuă să se miște lent și alta care preia rolul de lider.

Ce altceva s-a mai observat

Un alt aspect esențial al studiului este legătura dintre forma inițială a celulei mamă și tipul de diviziune rezultat. Cercetătorii au constatat că celulele mai scurte și mai late au tendința de a deveni sferice și de a se împărți simetric. În schimb, celulele lungi și subțiri evită această rotunjire și tind să se dividă asimetric.

Pentru a testa mai aprofundat această ipoteză, echipa a folosit o tehnică numită „micropatterning”, care permite modelarea formei celulelor prin utilizarea unor matrici microscopice de proteine.

Aceste matrici obligă celulele să adopte forme specifice, permițând analiza modului în care forma influențează tipul de diviziune.

„Prin modificarea formei celulei-mamă înainte de diviziune, putem influența dacă rezultatul va fi o pereche de celule identice sau două celule diferite atât în structură, cât și în funcție”, a explicat Herbert.

Concluziile acestei cercetări deschid noi perspective în biologie și medicină. Pe termen lung, oamenii de știință ar putea ajunge să controleze forma celulelor pentru a obține tipuri celulare specifice, utile în tratamente sau în regenerarea țesuturilor.

În plus, descoperirea are implicații importante pentru înțelegerea unor boli precum cancerul, în care diviziunile celulare asimetrice pot contribui la apariția unor comportamente celulare anormale.

Deși impactul imediat al studiului este de ordin teoretic, el sugerează că numeroase manuale de biologie vor necesita revizuiri substanțiale, o veste mai puțin bună pentru elevi, profesori și părinți.