România trebuie să-și schimbe Codul fiscal ca să evite o criză mai dură decât în 2009! Suntem la un pas să fim retrogradați la Junk. Ce se va întâmpla în cel mai negru scenariu pentru țara noastră?

Un avertisment deosebit de dur e lansat cu privire la perspectivele economiei românești, de către una dintre cele mai mari bănci din Europa – Erste. Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că avem nevoie de o reformă fiscală pentru a evita un scenariu pe care nu ar trebui să ni-l dorim – retrogradarea ratingului de țară la categoria Junk. În acel caz, impactul pentru noi ar fi unul total nefavorabil.

România, avertizată să ia măsuri pentru a reduce deficitul bugetar

„Politica paralizată pune în pericol ratingul investment grade al României” – notează Erste.

Conform băncii de top, guvernanții noștri trebuie să ia măsurile necesare pentru a reduce deficitul bugetar, deoarece riscăm să ne îngropăm în datorii.

„Al doilea pachet de consolidare fiscală al României a fost amânat din cauza alegerilor prezidențiale, ceea ce pune ținta de 7% la mare risc”, avertizează Erste în documentul analizat de Profit.ro.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Conform Erste, „România, Slovacia și Polonia au nevoia cea mai stringentă să reducă deficitele pentru că, într-un scenariu în care nu iau măsuri, ponderea datoriei publice ar ajunge la peste 90% din PIB până în 2035, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene”.

Se întrezăresc riscuri pentru o potențială nouă criză economică în România

În linie cu avertismentul Erste vine și reacția președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Expertul vorbește despre riscurile uriașe de a fi loviți de o criză economică.

„Guvernanţii nu au învăţat din lecţiile crizei din 2009-2010 şi din acordurile cu FMI care au echilibrat ulterior, cu măsuri de austeritate, finanţele statului, astfel că au adus România acum în situaţia de a avea nevoie, din nou, de măsuri pentru corecterea dezechilibrelor ample, în special al celui bugetar. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp”, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, la Prima News.

„La noi nu a existat suficientă cugetare, nu a existat înţelepciune, nici măcar nu s-a învăţat din erori. Pentru că noi am repetat din erorile din deceniul precedent în acest deceniu.

Există poate această logică, forţăm nota acum, pentru că trebuie să facem investiţii, după care intrăm într-o curbă de sacrificiu şi asta o spun ca să nu mai folosesc eufemisem sau cum sunt folosite anumite exprimări de către oficiali guvernamentali. România va avea o curbă de sacrificiu, nu peste mult timp. Îmi pare rău că spun aşa ceva”, a mai spus Dăianu.

România se află într-un punct critic, în care indecizia politică și lipsa de reforme fiscale reale pot conduce, într-un timp foarte scurt, la pierderea stabilității economice. Retrogradarea ratingului de țară la categoria „junk” nu mai este doar o amenințare ipotetică, ci o posibilitate cât se poate de concretă, cu efecte dezastruoase pentru întreaga populație — de la costuri mai mari pentru împrumuturi, până la prăbușirea încrederii investitorilor internaționali.

Faptul că România nu a învățat din greșelile trecutului, așa cum subliniază și Daniel Dăianu, ar trebui să fie un semnal de trezire pentru întreaga clasă politică. Deficitele mari, amânarea măsurilor de echilibrare bugetară și mentalitatea de „lasă că merge și așa” împing țara spre o nouă curbă de sacrificiu, similară celei trăite dureros în anii 2009-2010. Doar că, de această dată, impactul poate fi și mai amplu, într-un context global instabil și într-o societate deja slăbită economic și social.

Ce ar însemna pentru noi retrogradarea la categoria junk?

Retrogradarea ratingului de țară al României la categoria junk (adică nerecomandată pentru investiții) ar însemna un șoc economic major, cu efecte în lanț, care s-ar resimți direct în buzunarele românilor.

În primul rând, statul s-ar împrumuta mult mai greu și mai scump. Investitorii internaționali ar considera România un risc prea mare, ceea ce ar duce la creșterea dobânzilor cerute pentru a finanța datoria publică. Asta înseamnă mai mulți bani din bugetul țării direcționați spre plata dobânzilor, și mai puțini pentru spitale, școli sau drumuri.

Aceeași logică s-ar aplica și pentru băncile comerciale și companiile private, care la rândul lor ar plăti dobânzi mai mari pentru a se finanța. Iar când crește costul creditării, crește și prețul produselor, serviciilor și al investițiilor — cu alte cuvinte, inflația ar putea exploda.

În al doilea rând, pentru cetățeni, impactul ar fi rapid și dureros: credite mai scumpe, rate mai mari, posibilă depreciere a leului, dar și o scădere a încrederii investitorilor străini, ceea ce ar putea duce la reducerea investițiilor și, implicit, la pierderea de locuri de muncă.

Prin urmare, un astfel de scenariu este de nedorit pentru țara noastră, fiindcă impactul ar fi unul major!