Reciclăm, dar nu destul: Motivul pentru care, în 2025, încă înotăm în plastic, conform oamenilor de știință

Rata globală de reciclare a plasticului s-a menținut sub pragul de 10%, înregistrând doar 9,5% în 2022, potrivit unui studiu recent publicat în revista Communications Earth & Environment.

Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea Tsinghua din China, subliniază lipsa progresului în reutilizarea materialelor plastice, în pofida exploziei producției la nivel mondial, care a ajuns la 400 de milioane de tone în acel an.

Autorii avertizează că stagnarea reciclării reprezintă o provocare de mediu urgentă și afectează în mod direct eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în condițiile în care marea majoritate a plasticului continuă să fie fabricat din petrol și gaze naturale, se arată într-un studiu, potrivit AFP.

„Dependența ridicată de resurse fosile pentru producția de plastic va compromite și mai mult eforturile internaționale de combatere a schimbărilor climatice”, au subliniat cercetătorii.

Reciclarea, mai scumpă decât producția nouă: un blocaj economic care persistă

Printre obstacolele care împiedică reciclarea eficientă se numără contaminarea cu resturi alimentare și etichete, precum și diversitatea aditivilor chimici utilizați în producerea materialelor plastice. Aceste aspecte complică procesul de sortare și prelucrare.

Totodată, un factor esențial rămâne cel economic: reciclarea plasticului este adesea mai costisitoare decât fabricarea sa din materii prime virgine. Realitatea descurajează investițiile în infrastructura de reciclare și menține ciclul actual de producție și consum.

„Această barieră economică perpetuează ratele scăzute de reciclare, deoarece lipsa rentabilității afectează interesul pentru dezvoltarea de soluții durabile”, se arată în studiu.

Statele Unite, cel mai mare consumator de plastic pe cap de locuitor, au fost evidențiate ca având una dintre cele mai scăzute rate de reciclare, de doar 5%.

La nivel global, aproximativ 40% din deșeurile din plastic ajung la groapa de gunoi, în timp ce incinerarea câștigă teren, în special în Uniunea Europeană, China și Japonia, unde devine metoda dominantă de gestionare a acestor deșeuri.

Tratate internaționale în impas: speranțe deșarte pentru un acord global privind poluarea cu plastic

Publicarea acestor date vine în contextul în care națiunile lumii urmează să reia, în luna august la Geneva, negocierile pentru un tratat global împotriva poluării cu plastic.

Runda anterioară s-a încheiat fără un acord, reflectând dificultățile de armonizare a intereselor economice și de mediu.

Autorii studiului speră ca analiza detaliată a ciclului de viață al plasticului – de la producție până la eliminare – să contribuie la formularea unor politici internaționale mai eficiente.

Într-o notă aparte, cercetătorii au recunoscut că studiul nu a inclus contribuția sistemelor informale de colectare și reciclare, larg răspândite în țările în curs de dezvoltare, ceea ce înseamnă că rata reală de reciclare ar putea fi ușor diferită.

Un alt studiu, publicat în septembrie 2024 de Universitatea din Leeds, a evidențiat impactul grav al arderii necontrolate a plasticului în gropi de gunoi și focuri deschise, practici frecvente în regiunile fără infrastructură de gestionare a deșeurilor.

Pe lângă poluarea aerului, metodele expun lucrătorii la substanțe toxice și contribuie la răspândirea microparticulelor de plastic în mediu.