A fost rescrisă istoria alfabetului? Descoperirea care pune sub semnul întrebării tot ce știai

Când vine vorba despre începuturile scrisului, mulți cred că totul a pornit cu hieroglifele egiptene sau cuneiforma mesopotamiană. Totuși, aceste sisteme nu sunt alfabete propriu-zise, ci formate complexe de simboluri care redau idei, concepte sau silabe. Întrebarea reală este: care a fost primul alfabet adevărat din lume? Deși consensul academic de până acum indica scrierea proto-sinaitică, o descoperire recentă din Siria ar putea da totul peste cap.

În noiembrie 2024, o echipă de arheologi de la Universitatea Johns Hopkins a anunțat că a descoperit patru cilindri de lut inscripționați, datând din jurul anului 2400 î.Hr., într-un mormânt din Epoca Bronzului din Umm el-Marra, în apropiere de Alep. Dacă interpretarea acestor simboluri ca parte a unui sistem alfabetic se confirmă, atunci apariția alfabetului ar trebui împinsă înapoi cu aproximativ 500 de ani.

Până acum, cel mai vechi alfabet era considerat cel proto-sinaitic, creat acum circa 4.000 de ani de lucrători canaaniți în mina de turcoaz din peninsula Sinai, Egipt. Acest sistem a evoluat în alfabetul fenician, care a inspirat ulterior alfabetele ebraic, grec și latin – adică exact cele care au modelat modul în care scriem și citim astăzi.

Descoperirea de la Umm el-Marra vine, însă, cu o propunere revoluționară: alfabetul ar fi apărut cu secole mai devreme și în altă zonă geografică. Glenn Schwartz, arheologul care a condus săpăturile, susține că inscripțiile sunt „categoric mai vechi” decât orice exemplu proto-sinaitic cunoscut.

Însă nu toată comunitatea științifică este convinsă. Philippa Steele, filolog la Universitatea din Cambridge, avertizează că inscripțiile nu sunt suficiente pentru a demonstra existența unui sistem alfabetic complet. Ea subliniază că este nevoie de mai multe exemple și de o analiză structurală detaliată pentru a verifica dacă simbolurile sunt foneme și nu simple ideograme.

Ce este, de fapt, un alfabet și de ce e greu de definit primul?

Scrisul a fost inventat în mai multe colțuri ale lumii, în mod independent: hieroglifele egiptene și cuneiforma sumeriană datează din jurul anului 3200 î.Hr., iar scrierea chineză a apărut în mileniul al II-lea î.Hr. Dar niciuna dintre acestea nu poate fi considerată alfabet în sensul strict.

Un alfabet este un sistem de scriere care folosește simboluri pentru sunete distincte (foneme), nu pentru cuvinte sau silabe. De exemplu, litera „b” redă doar sunetul [b], nu un întreg cuvânt.

Spre deosebire de sistemele logografice (cum sunt hieroglifele) sau silabice (cum e kana japoneză), un alfabet presupune o reducere drastică a complexității și un pas imens spre scrierea fonetică. Este practic o revoluție culturală, nu doar o inovație grafică.

Steele consideră că scrierea proto-sinaitică, deși influențată vizual de hieroglife, este o invenție radicală, care nu poate fi redusă la o simplă adaptare. Tocmai de aceea, a declara un nou sistem mai vechi drept „alfabet” necesită criterii clare și dovezi solide.

Fascinația pentru necunoscut: scrierile nedescifrate și ipotezele controversate

Pe lângă scrierea siriană descoperită recent, există multe alte forme de scriere încă nedescifrate, care continuă să îi obsedeze pe specialiști. Silvia Ferrara, de la Universitatea din Bologna, este pasionată de sistemele misterioase precum proto-elamita din sud-vestul Iranului sau scrierile din Creta și Cipru.

Ea subliniază că în Cipru, un sistem silabic arhaic a fost păstrat chiar și pentru limba greacă, deși restul Greciei adoptase deja alfabetul. Aceste „anomalii” arată că tradițiile scrierii nu sunt liniare și că ideile pot persista, migra sau evolua diferit în funcție de contextul cultural.

În ceea ce privește artefactele din Siria, Ferrara este deschisă posibilității ca ele să reprezinte o variantă timpurie de alfabet, dar avertizează că asemănarea vizuală nu e suficientă. Fără un corpus extins de texte, e imposibil de spus dacă simbolurile identificate redau sunete individuale sau concepte abstracte.

Tot ea atrage atenția asupra faptului că ideile și tehnologiile călătoreau mai mult decât credem, chiar și în mileniul al III-lea î.Hr. Așadar, un alfabet apărut în Siria ar putea foarte bine să fi influențat dezvoltările ulterioare din Sinai, și nu invers.

Așadar, dacă până acum credeai că știi care este primul alfabet al lumii, e momentul să-ți reevaluezi certitudinile. Scrierea proto-sinaitică rămâne candidatul oficial, dar cilindrii de la Umm el-Marra deschid o ușă fascinantă spre un trecut încă puțin înțeles. Și cine știe? Poate chiar tu vei fi martorul momentului în care istoria alfabetului va fi complet rescrisă.