Povestea marelui gazetar Constantin Mille, ”părintele ziaristicii române moderne”. ”Adevĕrul”, arma folosită în revoluționarea presei autohtone

Constantin Mille este una dintre cele mai importante figuri ale jurnalismului românesc. De-a lungul carierei sale, a reușit să transforme radical presa autohtonă, modernizând-o și impunând standarde jurnalistice ridicate. Mille nu a fost doar un gazetar excepțional, ci și scriitor, avocat și un fervent militant socialist. Cu toate acestea, rolul său cel mai important rămâne cel de revoluționar al presei române, un om care a transformat „Adevĕrul” într-un simbol al jurnalismului de calitate.

Preluarea ziarului „Adevĕrul” și transformarea acestuia

Născut în 1861, Mille a fost mereu atras de lumea ideilor și a dezbaterilor. Studiile de drept l-au adus aproape de viața publică, în special de politica vremii, în care s-a implicat activ ca militant socialist.

Totuși, a realizat rapid că presa era un instrument mai puternic decât politica pentru a influența societatea și pentru a transmite idei progresiste.

În 1895, Constantin Mille a preluat conducerea ziarului „Adevĕrul”, un moment de cotitură pentru presa românească. Fondatorul publicației, Alexandru Beldiman, dorea ca ziarul să rămână independent și să nu devină o unealtă politică a partidelor conservatoare sau național-liberale.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

Constantin Mille, cu viziunea sa modernă și convingerile democratice, a fost ales pentru a duce mai departe misiunea publicației.

Sub conducerea sa, „Adevĕrul” a devenit cel mai important ziar al vremii, atrăgând un număr tot mai mare de cititori prin subiectele abordate și prin stilul jurnalistic inovator.

”Părintele ziaristicii moderne române” a fost cel care a introdus schimbări radicale, modernizând modul de organizare și de funcționare al unei redacții de ziar.

Inovațiile aduse presei române moderne

Printre cele mai importante inovații aduse de Mille se numără dezvoltarea unui serviciu telegrafic pentru transmiterea rapidă a știrilor, angajarea stenografilor pentru a reda cu precizie declarațiile oficiale și implicarea corespondenților din țară și din străinătate.

Aceste schimbări au făcut ca „Adevĕrul” să fie mereu la curent cu cele mai noi informații, depășind alte publicații ale vremii.

Un alt aspect revoluționar a fost introducerea premiilor pentru cititori, oferind recompense financiare, excursii și chiar imobile.

Totodată, „Adevĕrul” a fost primul ziar care a obținut dreptul de a fi vândut la sate prin intermediul factorilor poștali, ceea ce a contribuit la extinderea influenței sale.

Vezi și: Ziaristul care a făcut ani grei de temniță pentru că nu scria pe placul tovarășilor. Umilințele au continuat pentru Romulus Dianu chiar și după eliberare VIDEO

Redactia ziarului Adeverul în 1897, formată din ziariștii Russe Admirescu, Ioan Bacalbașa, C. Mille, C. Bacalbașa, V.I. Pella, C. Balaban. Foto Historia

Lansează „Dimineața”, primul cotidian din lume tipărit în culori

Pentru a combate influența ziarului „Universul”, condus de Luigi Cazavillan, în 1904 Mille a lansat „Adevĕrul de dimineața”, care ulterior a devenit „Dimineața”.

Această publicație a fost primul ziar românesc care s-a axat pe informații și reportaje, completând activitatea de analiză a „Adevĕrului”.

„Dimineața” a fost de asemenea un pionier al inovațiilor editoriale. În 1912, publicația a devenit primul cotidian din lume tipărit în culori, o realizare remarcabilă pentru presa vremii.

A instituit un sistem de plată pentru redactori, ca jurnaliștii să fie remunerați pentru scrierile lor

Până la Mille, jurnaliștii publicau articole fără a primi vreo remunerație, considerându-se o onoare să apară într-un ziar.

Constantin Mille a schimbat această paradigmă, instituind un sistem de plată pentru autori, punând astfel bazele unei profesii respectabile și bine remunerate.

Această inițiativă a fost considerată o revoluție în lumea jurnalismului românesc, asigurându-le jurnaliștilor un venit stabil și atrăgând astfel noi talente către meserie.

”Până la el, erai fericit să-ţi găseşti adăpost în coloanele câte-unui ziar sau reviste, fără nicio retribuţie. Era o cinste – platonică, ce-i drept, – ce ţi se făcea, publicându-ţi-se bucata;nici prin minte nu-ţi trecea că s’ar putea şi ar fi logic să te alegi şi cu o răsplată bănească. Noul director al Adevĕrul-ui a găsit, însă, cu cale că se cuvine şi în acest domeniu o revoluţionare a unei tradiţii inechitabile şi, statuând un precedent salutar, acesta a câştigat teren, căpătând, pe măsura anilor, uz de lege”, relata corectorul Alexandru Nora.

Vezi și: Cel mai scump ziar din lume este românesc și valorează 3 milioane de euro. Istoria neștiută a cotidianului „Zimbrulu și Vulturulu”

În 1920, Constantin Mille îi vinde ziarele lui Aristide Blank, proprietarul Băncii Marmorosch-Blank

Odată cu intrarea României în Primul Război Mondial, Mille a fost forțat să suspende activitatea celor două ziare.

Palatul „Adevĕrul” a fost rechiziționat de trupele germane și transformat în sediul ziarului de propagandă „Bukarester Tageblatt”. Mille s-a refugiat la Iași, apoi la Paris, unde a continuat să susțină cauza României.

După terminarea războiului, s-a întors la București și a reluat activitatea „Adevĕrului” și a „Dimineței”. În 1920, în condiții misterioase, a vândut publicațiile bancherului Aristide Blank.

Motivele acestei decizii rămân necunoscute, dar se presupune că Mille a fost supus unor presiuni politice și financiare.

”Un svon se răspândi, între timp, în Capitală: întregul inventar al Adevĕrul-ui, inclusiv titlurile celor două ziare, a fost cedat, prin acte în regulă, băncii Marmorosch-Blank. N’a trebuit să treacă mult ca ştirea să se confirme. Ce geniu orb va fi sfătuit pe Const. Mille să-şi înstrăineze creaţia, care devenise pentru el sinonim cu un crez? Ce spirite nefaste îl vor fi împins pe această cale, îndemnându-l să se lepede de un copil atât de scump?”, conform spuselor lui Nora.

Palatul Adeverul de pe strada Sărindar, București, perioda antebelică. Foto arhivă Historia

Ziaristul care a revoluționat presa românească modernă

După ce a pierdut „Adevĕrul” și „Dimineața”, Mille a încercat să revină în presă prin lansarea ziarului „Lupta”. Acesta nu a avut, însă, succesul publicațiilor sale anterioare, iar Mille a rămas doar un observator tăcut al succesului ziarelor pe care le construise cu propriile sale mâini.

„Ei cum, parcă era obosit… renunţase la gazetărie… divorţase de scrisul cotidian, nu mai putea purta povara muncii regulate, de toate zilele! Dacă era aşa, cum de se înhămase la jugul acesta al unei publicaţiuni vitrege sub toate raporturile:fără local propriu, fără tipografie, fără rotative, fără acel vast aparat de difuzare al ziarelor aciuiate în proprietatea lor?”, povestea Nora, corectorul ziarului Lupta, conform Historia.

Același Nora relata momentele de tristețe ale marelui Constantin Mille, din ultimii săi ani de viață. Potrivit acestuia, marele gazetar ar fi regretat faptul că a vândut publicațiile pe care le-a crescut și le-a dus pe culmile gloriei.

Mai mult de atât, Constantin Mille ar fi privit în fiecare zi, cu lacrimi în ochi, pe geamul locuinței sale la Palatul Adevĕrul de pe fosta stradă Sărindar, arteră care astăzi îi poartă numele.

„Rotativele duduiau, sulurile de hârtie se descărcau numeroase din care, iar capacul de pe trotuar, de care se loveau în rostogolirea în subsolul cu maşini, sdrângânea sgomotos, ca vestitor de rodnicie, camioanele porneau în goană către gară, cu mormanele de pachete pentru depozitari, ferestrele se luminau în din amurg, în sute de becuri, ca în feerie de stele, uşile erau într’o continuă mişcare de valul de vizitatori ce nu mai contenea… şi, în cocioaba mohorâtă şi tăcută de peste drum, unde abia de suia câte un rătăcit, întemeietorul Dimineţiiîşi pironea ochii-i înlăcrimaţi, şi cu pieptul în tremur, pe toate aceste bogăţii cari fuseseră odată ale lui şi de cari se lăsase păgubit. Iar când ieşea din jalnica sa cotineaţă, el nu se încumeta să calce pe trotuarul celălalt, elegant pavat cu dale de mozaic, căci simţea că i-ar plezni arterele şii s’ar strânge inima în fiori de moarte.”, povestea corectorul gazetei Lupta.

Constantin Mille a murit în februarie 1927, uitat de lume, dar cu sufletul mereu atașat de „Adevĕrul”.Pe piatra sa funerară de la Cimitirul Bellu stă scris: „Const. Mille. Părintele ziaristicei moderne române”.

Astăzi, marele gazetar Constantin Mille rămâne un simbol al presei independente, un exemplu de curaj și viziune în jurnalismul românesc.

Vezi și: Prima femeie ziarist din România era „oacheșă, nu chiar frumoasă, dar cu nurii unei meridionale, expresivă, pasionată, artistă”. Cine a fost Maria Rosetti