Când moşteneşte statul întreaga avere a defunctului. Detaliul din lege puţin cunoscut

Moștenirea este un subiect complex, reglementat prin lege, iar uneori, averea unei persoane decedate poate ajunge în patrimoniul statului. Acest lucru se întâmplă în situația în care defunctul nu are moștenitori legali și nu a lăsat un testament prin care să desemneze cine va intra în posesia bunurilor sale.

Cazurile în care statul devine moștenitor

Conform Codului Civil din România, moștenirea se transmite pe cale legală sau testamentară. În lipsa unui testament valabil, moștenirea revine rudelor defunctului, în ordinea stabilită de lege.

Statul moștenește averea defunctului doar dacă acesta nu are rude până la gradul al patrulea (de exemplu, veri în linie colaterală) și nici nu a dispus prin testament asupra bunurilor sale. Astfel, în lipsa unor moștenitori legali sau testamentari, statul român devine unicul moștenitor.

Această regulă se aplică inclusiv în cazul bunurilor mobile și imobile, conturilor bancare sau altor active pe care defunctul le deținea la momentul decesului.

Peste 400.000 de euro, obținuți la o gală caritabilă din București, vor sprijini comunitățile locale

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

Citește și: Pot fi declarat străin de moştenire chiar dacă nu fac declaraţie de renunţare? Explicaţia avocaţilor

Procedura de trecere a bunurilor în patrimoniul statului

Atunci când există suspiciunea că o persoană decedată nu are moștenitori, autoritățile competente, precum notarul public sau instanțele judecătorești, demarează procedura de verificare.

După ce se constată lipsa moștenitorilor legali și a unui testament, notarul public emite un certificat de vacanță succesorală, iar averea defunctului intră în administrarea statului prin intermediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) sau a altor instituții publice abilitate.

Bunurile astfel dobândite pot fi utilizate de stat, vândute sau chiar atribuite unor instituții publice.

Citește și: Bunurile care nu pot fi lăsate moştenire prin testament. Detaliu cheie în succesiune

Alte aspecte legale privind moștenirea

Pe lângă situația în care statul moștenește averea defunctului, legislația română prevede și alte reguli esențiale privind moștenirea:

Ordinea moștenitorilor legali – Codul Civil stabilește patru clase de moștenitori legali:

• Descendenții (copiii, nepoții, strănepoții defunctului);
• Ascendenții și colateralii privilegiați (părinții, frații și surorile);
• Colateralii ordinari (verii primari, unchii, mătușile);
• Statul, dacă nu există alte rude.

Rezerva succesorală – Anumiți moștenitori, precum copiii sau soțul supraviețuitor, nu pot fi dezmoșteniți complet, chiar dacă defunctul a lăsat un testament prin care îi exclude. Legea le garantează o cotă minimă din moștenire, numită „rezervă succesorală”.

Testamentul – Este modalitatea prin care o persoană poate decide cui îi revine averea sa după deces. Testamentul poate fi olograf (scris și semnat de mâna testatorului) sau autentic (autentificat la notar).

Citește și: Singura parte din moştenire care nu poate fi înlăturată prin testament. Detaliul care limitează libertatea defunctului de a împărţi averea

Acceptarea sau renunțarea la moștenire – Moștenitorii au un termen de un an pentru a accepta sau a renunța la moștenire. Dacă această perioadă se scurge fără o decizie clară, se consideră că moștenirea este refuzată, iar bunurile pot reveni statului.

Moștenirea este un domeniu reglementat strict de lege, iar lipsa unor moștenitori sau a unui testament poate duce la trecerea bunurilor defunctului în proprietatea statului. Pentru a evita astfel de situații, este recomandat ca orice persoană să se informeze din timp și, dacă dorește, să întocmească un testament pentru a decide ce se întâmplă cu averea sa după deces.