10 filme cu Ion Besoiu pe care trebuie să le vezi. Cele mai cunoscute roluri ale marelui actor

Ion Besoiu a fost un actor român de renume, cu o carieră impresionantă în teatru și film. De-a lungul anilor, el a interpretat numeroase roluri memorabile care au rămas în istoria cinematografiei românești. Iată zece dintre cele mai cunoscute pelicule în care a jucat și pe care merită să le vizionați.

Haiducii (1966)

Haiducii (1966) este un film de aventură românesc regizat de Dinu Cocea, fiind primul dintr-o serie de filme care au avut un succes deosebit în anii ’60 și ’70. Filmul este inspirat de faptele legendare ale haiducilor din Țara Românească, care luptau împotriva opresiunii fanariote și a boierilor corupți.

Acțiunea filmului se desfășoară în secolul al XVIII-lea, într-o perioadă în care boierii și domnitorii fanarioți își exercitau puterea cu cruzime asupra țăranilor. Un grup de haiduci, conduși de Amza, interpretat de celebrul Ion Besoiu, luptă pentru dreptate și împotriva nedreptății sociale.

Printre haiduci se află și personaje legendare precum Iancu Jianu și Anghel Șaptecai. Pelicula combină elemente de aventură, romantism și istorie, oferind o imagine spectaculoasă a luptei pentru libertate.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

Filmul Haiducii a fost foarte bine primit de public și a generat mai multe continuări, precum „Răpirea fecioarelor” (1968), „Haiducii lui Șaptecai” (1971) sau „Zestrea domniței Ralu” (1972).

Datorită prestației sale remarcabile, Ion Besoiu a continuat să fie distribuit în filme istorice și de aventură, devenind unul dintre cei mai apreciați actori ai cinematografiei românești.

Mihai Viteazul (1970)

Filmul Mihai Viteazul este una dintre cele mai spectaculoase producții ale cinematografiei românești și una dintre cele mai apreciate ecranizări ale istoriei medievale din România.

Lansat în 1970, filmul prezintă viața și domnia lui Mihai Viteazul, domnitorul Țării Românești, cel care a reușit pentru prima dată unirea celor trei principate românești, Țara Românească, Moldova și Transilvania, în anul 1600.

Filmul este format din două părți:

• „Călugăreni” – prezintă ascensiunea lui Mihai Viteazul la tron și luptele sale împotriva Imperiului Otoman.
• „Unirea” – descrie evenimentele care au dus la unirea celor trei țări românești și trădările care i-au pecetluit soarta.

Ion Besoiu interpretează rolul lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, un personaj istoric real și una dintre figurile-cheie din epoca lui Mihai Viteazul. În film, Sigismund este prezentat ca un lider instabil și influențabil, oscilând între alianțe politice și trădări.

Deși inițial îl sprijină pe Mihai Viteazul împotriva otomanilor, Sigismund Báthory cedează presiunilor marilor puteri și renunță la tronul Transilvaniei în favoarea habsburgilor. Această decizie are un impact direct asupra domniei lui Mihai Viteazul și asupra eforturilor sale de unificare.

Interpretarea lui Ion Besoiu redă foarte bine complexitatea personajului: un om frământat de ambiții, dar lipsit de hotărâre, aflat într-un joc politic mult prea mare pentru el.

Besoiu reușește să transmită atât momentele de aroganță ale principelui transilvănean, cât și slăbiciunile acestuia, ceea ce face ca personajul să fie unul autentic și credibil.

Nemuritorii (1974)

Filmul Nemuritorii (1974) este o epopee cinematografică ce urmărește un grup de foști ostași ai lui Mihai Viteazul, care, după moartea domnitorului, încearcă să-și găsească un nou destin.

Aceștia pleacă într-o aventură periculoasă pentru a recupera o comoară, în speranța de a începe o nouă viață. Pe drum, se confruntă cu trădări, lupte și pericole, fiind vânați de dușmani puternici.

Treisprezece foști luptători din armata lui Mihai Viteazul, răspândiți prin diferite colțuri ale Europei, se reunesc și hotărăsc să se întoarcă în țară pentru a-și respecta jurământul făcut Voievodului și a duce mai departe idealul unirii.

Este un film de aventură cu un puternic fundal istoric, a cărui acțiune are loc la începutul secolului al XVII-lea, în special în anul 1611. Coloana sonoră include muzica trupei Phoenix. În 1974, Sergiu Nicolaescu a fost distins cu Premiul ACIN pentru interpretarea sa în acest film.

Din distribuția excepțională a peliculei fac parte nume grele ale cinematografiei românești, precum Amza Pellea, Gheorghe Dinică, Ion Besoiu, Jean Constantin și Ilarion Ciobanu.

Vezi și: Ion Besoiu a turnat multe filme, dar și colegi la Securitate: informatorul „Bogdan” ar fi primit cadouri și bani de la comuniști, în schimbul informațiilor VIDEO

Păcală (1974)

„Păcală” (1974) este una dintre cele mai iubite comedii românești, inspirată din folclorul autohton. Filmul îl are în prim-plan pe Păcală, un personaj legendar cunoscut pentru istețimea sa, umorul său și modul în care reușește să îi păcălească pe cei lacomi și ipocriți.

Povestea urmărește peripețiile lui Păcală, un tânăr simplu, dar inteligent, care își croiește drum printr-o societate plină de nedreptăți și oameni corupți, folosindu-se de șiretenia sa.

Pelicula are un ton vesel, dar conține și un mesaj subtil de critică socială, satirizând moravurile epocii și evidențiind contrastul dintre oamenii de rând și cei puternici.

În această comedie, Ion Besoiu interpretează rolul șefului hoților. Acesta este liderul unei bande de tâlhari care încearcă să profite de naivitatea și bunătatea oamenilor. Totuși, Păcală, cu istețimea sa caracteristică, reușește să le vină de hac și să-i păcălească într-un mod ingenios.

Actorul și sălbaticii (1975)

„Actorul și sălbaticii” este un film românesc de referință, inspirat de viața și activitatea celebrului actor de revistă Constantin Tănase, un simbol al satirii în perioada interbelică.

Filmul prezintă lupta unui actor de revistă, Costică Caratase (interpretat magistral de Toma Caragiu), împotriva regimului dictatorial din România anilor ’40.

Caratase este un personaj curajos și acid, ale cărui spectacole satirice deranjează autoritățile aflate în slujba regimului autoritar. Pe măsură ce piesele sale devin tot mai critice la adresa puterii, acesta ajunge să fie urmărit de siguranța statului și de personaje corupte care încearcă să-l reducă la tăcere.

Ion Besoiu îl interpretează pe Guță Popescu, un personaj care face parte din anturajul lui Caratase, un impresar versatil, preocupat de supraviețuirea trupei de revistă în vremuri tulburi.

Acesta este prins la mijloc între talentul și îndrăzneala lui Caratase și presiunile regimului. Deși încearcă să fie loial actorului, el se confruntă și cu teama de represalii. Ion Besoiu reușește să redea complexitatea acestui personaj, oferind o interpretare care adaugă profunzime filmului.

Toate pânzele sus! – Secretul Epavei (1986)

„Toate pânzele sus! – Secretul epavei” este o adaptare cinematografică din 1986 a romanului omonim scris de Radu Tudoran. Regizat de Mircea Mureșan, filmul reprezintă prima parte dintr-o trilogie și este o versiune pentru marele ecran a serialului TV realizat de Televiziunea Română între 1976 și 1978.

Povestea urmărește aventurile căpitanului Anton Lupan, interpretat magistral de actorul Ion Besoiu, și a echipajului său, din care fac parte Ieremia (Sebastian Papaiani) și Gherasim (Ilarion Ciobanu), în căutarea epavei corabiei L’Esperance,  în căutarea prietenului dispărut al căpitanului.

Personajul lui Anton Lupan este un marinar experimentat și curajos, hotărât să descopere misterele epavei L’Esperance și să-și regăsească prietenul dispărut, Pierre Vaillant.

Besoiu reușește să redea cu autenticitate și profunzime trăirile și determinarea lui Lupan, contribuind semnificativ la succesul filmului și la popularitatea de durată a personajului în cultura românească.

Vezi și: I-a impresionat pe Amza Pellea, Toma Caragiu și Ion Besoiu, dar a fugit din România. Viața dramatică a actriței Elisabeta Jar

Ultima noapte de dragoste (1980)

„Ultima noapte de dragoste” este un film româno-vest german din 1980, regizat de Sergiu Nicolaescu, inspirat din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” al lui Camil Petrescu.

Pelicula explorează dilemele morale și emoționale ale personajelor în contextul Primului Război Mondial, iar prestația lui Besoiu adaugă profunzime narațiunii.

Acțiunea se desfășoară în anii 1916-1918 și urmărește povestea locotenentului Tudor Gheorghiu, prins între datoria față de țară și suspiciunile legate de fidelitatea soției sale, Lena.

În acest context tensionat, personajul colonelului Constantinescu, interpretat de Ion Besoiu, joacă un rol important în viața militară a protagonistului.

Alături de el, distribuția proiectului îi include pe Vladimir Găitan în rolul lui Tudor Gheorghiu și Joanna Pacuła ca Lena Gheorghiu, soția acestuia. De asemenea, Sergiu Nicolaescu apare în film, alături de actori precum Gheorghe Dinică în rolul deputatului Costică Mavrodin și Sebastian Papaiani ca locotenentul Petre Orghidan.

Loverboy (2011)

Loverboy (2011) este un film românesc regizat de Cătălin Mitulescu, care explorează fenomenul traficului de persoane prin metoda „loverboy” – o tactică în care fetele sunt seduse și apoi convinse să se prostitueze. Filmul se axează pe povestea unui tânăr seducător care manipulează tinere pentru a le vinde traficanților.

Personajul principal, Luca (interpretat de George Piștereanu), este un băiat carismatic de 20 de ani, care seduce fete și le convinge să fugă cu el. După ce le câștigă încrederea, le livrează unei rețele de traficanți.

Totul se schimbă când o cunoaște pe Veli (interpretată de Ada Condeescu), de care începe să se îndrăgostească. Acest conflict interior pune la încercare atât convingerile sale, cât și relația lor.

În acest film, Ion Besoiu joacă rolul bunicului lui Luca. Personajul său este un om în vârstă care trăiește într-un sat izolat și reprezintă un reper moral în viața protagonistului.

Bunicul simbolizează legătura cu tradiția și cu valorile autentice, fiind una dintre puținele figuri sincere din viața lui Luca. Prezența lui Besoiu adaugă o notă de profunzime poveștii, sugerând că Luca ar putea avea un alt drum în viață dacă ar alege să-și asculte rădăcinile, în loc să urmeze calea infracționalității.

Poarta Albă (2014)

„Poarta Albă” este un film dramatic românesc din 2014, regizat de Nicolae Mărgineanu, care prezintă viața deținuților în lagărele de muncă silnică de la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada regimului comunist.

Acțiunea filmului se centrează pe doi tineri studenți, Adrian și Ninel, care sunt prinși încercând să treacă ilegal granița și sunt condamnați la muncă silnică în lagărul de la Poarta Albă.

Aici, condițiile de muncă sunt inumane, supravegherea este severă, iar deținuții provin din diverse medii sociale, de la studenți la intelectuali și oameni de cultură.

Blestemul iubirii, blestemul pământului (1981)

„Blestemul pământului, blestemul iubirii” este un film românesc din 1980, regizat de Mircea Mureșan, care adaptează romanul „Ion” de Liviu Rebreanu.

Filmul este împărțit în două părți și prezintă povestea unui țăran sărac din Transilvania, interpretat de Șerban Ionescu, care aspiră la o viață mai bună, dorind să se căsătorească cu Ana Baciu (Ioana Crăciunescu), fiica unui țăran înstărit, pentru a obține atât zestrea acesteia, cât și pământurile familiei.

Ion Besoiu joacă rolul preotului Ioan Belciug în acest film. Personajul său este implicat în viața comunității și joacă un rol important în desfășurarea evenimentelor din satul Prislop.

Alături de Besoiu, în distribuție se mai află Octavian Cotescu în rolul învățătorului Zaharia Herdelea și Tamara Buciuceanu în rolul Mariei Herdelea, soția învățătorului.

Cele mai bune filme românești se văd, în fiecare zi, pe Cinemaraton.