Roverul chinezesc pe Marte face o descoperire uluitoare în căutarea apei străvechi

Marte continuă să surprindă comunitatea științifică prin indiciile tot mai clare că, în urmă cu miliarde de ani, suprafața sa a fost acoperită de un ocean. O nouă cercetare, publicată recent în Proceedings of the National Academy of Sciences, susține că planeta roșie ar fi putut avea valuri care se izbeau de țărmuri nisipoase în urmă cu aproximativ 3,6 miliarde de ani. Această ipoteză se bazează pe datele colectate de roverul chinezesc Zhurong, care a explorat regiunea Utopia Planitia între mai 2021 și mai 2022, scrie CNN.

Utopia Planitia, locul unde Zhurong a asolizat, este o câmpie situată în cea mai mare zonă de impact cunoscută de pe Marte, în emisfera nordică. Deși oamenii de știință suspectau de mult că unele creste din această regiune ar putea fi rămășițele unui fost țărm, doar investigațiile la sol puteau confirma sau infirma teoriile legate de existența apei străvechi. Datele adunate de Zhurong au scos la iveală formațiuni subterane care sugerează procese de sedimentare tipice zonelor de plajă, confirmând astfel bănuielile cercetătorilor cu privire la un posibil mediu maritim în trecutul planetei.

Descoperirile roverului Zhurong

Roverul Zhurong este echipat cu un radar specializat, capabil să scaneze până la zeci de metri sub suprafața marțiană. Analizând structura rocilor și sedimentele ascunse, oamenii de știință au identificat straturi înclinate, asemănătoare cu depozitele formate de valuri și maree. Aceste formațiuni, care nu se potrivesc cu dunele de nisip sau cu urmele lăsate de erupții vulcanice, par să indice prezența unui țărm, unde valurile ar fi putut modela nisipul în mod similar cu țărmurile de pe Pământ.

Pe lângă aceste structuri, cercetătorii au găsit și dovezi clare ale interacțiunii dintre apă și atmosferă, ceea ce implică existența unei zone de tranziție între uscat și ocean. Potrivit studiului, publicat de o echipă internațională de cercetători, sedimentele examinate au caracteristici ce atestă un proces de depunere de-a lungul a milioane de ani. În mod obișnuit, un astfel de mediu ar oferi condiții de formare a unor ecosisteme microbiene, dacă acele ape ar fi persistat pentru o perioadă îndelungată.

Alte observații susțin că mediul marțian ar fi putut rămâne cald și umed zeci de milioane de ani mai mult decât se credea anterior. Prin urmare, Marte ar fi avut un climat suficient de blând pentru a menține apă lichidă la suprafață și a găzdui forme de viață simple, înainte de pierderea atmosferei și răcirea accentuată a planetei.

Administrația Națională Spațială a Chinei (CNSA) a dat publicității, pe 11 iunie 2021, o fotografie în care apar roverul Zhurong și platforma sa de asolizare, realizată de o cameră telecomandată pe care roverul a plasat-o la fața locului. (CNSAAP)

Un posibil ocean marțian și implicațiile sale

Ipoteza că un ocean a acoperit cândva o treime din suprafața planetei roșii a apărut încă din anii ’70, după ce misiunile NASA Mariner 9 și Viking 2 au detectat posibile urme ale unei linii de coastă în emisfera nordică. Însă, variațiile semnificative de altitudine și urmele de activitate vulcanică au făcut dificilă confirmarea acestei teorii. Cercetătorii au emis și ideea că axa de rotație a planetei s-a modificat în timp, ceea ce ar fi deformat țărmurile, făcându-le să pară inegale.

Observațiile directe ale roverului Zhurong reprezintă un progres notabil, deoarece oferă o perspectivă de la suprafața planetei, nu doar analize orbitale. Datorită acestor investigații de teren, oamenii de știință pot determina mai clar originea depozitelor subterane și pot evalua dacă ele rezultă din procese marine sau terestre. Acest lucru este esențial pentru înțelegerea evoluției climatului și apei pe Marte, precum și a posibilității ca, în trecut, condițiile să fi fost propice vieții microbiene.

Un alt aspect important vizează rolul potențial pe care îl pot avea aceste depozite în viitoarele misiuni de explorare: dacă unele dintre ele conțin gheață sau indicii despre activitatea hidrologică, ar putea fi utilizate drept resurse pentru misiuni umane. În plus, confirmarea unor condiții prielnice vieții pe Marte ar putea accelera studiile despre adaptarea umană pe o altă planetă și ar spori interesul față de expedițiile viitoare, inclusiv cele realizate de NASA și alte agenții spațiale.

Astfel, descoperirile roverului Zhurong aduc informații cruciale despre trecutul planetei roșii și despre felul în care aceasta a evoluat de la un potențial paradis acvatic la peisajul arid observat astăzi. Faptul că Marte ar fi putut găzdui un ocean și condiții favorabile vieții pentru o perioadă îndelungată ne apropie cu un pas de răspunsul la întrebarea fundamentală: a fost sau nu Marte vreodată o planetă locuibilă? Pe măsură ce cercetările avansează, acest mister captivant devine din ce în ce mai apropiat de o confirmare solidă.