Podul Târgului de Afară, Calea Moșilor de astăzi. De la târgul moșilor de vară deschis de Rusalii la ultimul drum pe care-l străbăteau condamnații la moarte din București

Calea Moșilor este astăzi una dintre cele mai importante și vibrante artere din București, o stradă cu o istorie adânc înrădăcinată în trecutul orașului. Această cale emblematică are rădăcini ce se întind până în perioada medievală și, pe parcursul secolelor, a evoluat de la un drum comercial adesea frecventat de negustori și mahalagii, la un bulevard modern, plin de viață și activitate. Cu toate acestea, pentru a înțelege cu adevărat semnificația Căii Moșilor, trebuie să privim mai îndeaproape originile sale și transformările prin care a trecut de-a lungul decadelor.

Întemeierea Târgului de Afară și originile Căii Moșilor

În perioada medievală, în apropierea Curții Domnești, existau deja două mari târguri: Târgul Dinlăuntru, aflat în jurul Curții Domnești, și Târgul de Sus, situat în apropierea Bisericii Zlătari.

Aceste târguri erau centre comerciale esențiale pentru viața orașului, iar activitatea lor atrăgea un număr mare de comercianți din toate colțurile lumii.

Cu toate acestea, o problemă esențială apărea: numărul tot mai mare de negustori care nu aveau loc în aceste târguri și care aveau nevoie de un spațiu comercial propriu. Astfel, a apărut Târgul de Afară, un nou centru comercial care avea să devină locul de întâlnire al unei lumi pestrițe și al unor negustori din diverse colțuri ale lumii.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Într-un document din 1640, menționat de istoricul G.I. Ionnescu-Gion în Istoria Bucureștilor, se face referire la Podul Târgului de Afară ca un drum important care lega aceste târguri, cu un rol esențial în comerțul orașului.

În aceeași perioadă, Podul Târgoviştei, aflat în apropierea Târgului de Sus, era deja menționat, iar activitatea comercială de pe acest drum comercial se intensifica.

Astfel, Podul Târgului de Afară s-a înființat pentru a face legătura între centrul orașului și acest nou târg aflat în zona Bisericii Oborul Vechi, actuala Biserica Sfinții Ioachim și Ana.

Vezi și: Cum se distrau bucureștenii pe timpuri. De la omul urs, la baba pe picioroage sau micii lui Take Friptu, Târgul Moșilor, un fel de Untold al vremurilor de demult VIDEO

Un centru vibrant de comerț și viață urbană

Pe măsură ce orașul se extindea, Calea Moșilor se transforma într-un loc de o mare diversitate socială și comercială. Drumul ce leagă Târgul Dinlăuntru de Târgul de Afară era străbătut de o mulțime de oameni, țărani, negustori, dar și străini veniți din diverse colțuri ale lumii.

Găsim aici greci, turci, unguri, sârbi, bulgari și chiar francezi și italieni, așa cum descrie I.G. Ionnescu în Istoria Bucureștilor. Așezată într-o zonă dinamică, strada devenea locul perfect pentru schimburile comerciale și pentru întâlnirile între oamenii de diferite naționalități.

Un alt aspect al Căii Moșilor a fost legat de târgul Moșilor, care se ținea în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, pentru a marca pomenirea morților. Acest târg era un eveniment tradițional important pentru locuitorii din București, iar numele său a fost preluat de mai târziu Calea Moșilor.

Potrivit istoricilor, Târgul Moșilor se organiza pe terenul ce aparținea domnitorului Grigore Ghica, în zona Colentina, iar aici se adunau oameni din toată regiunea pentru a participa la eveniment.

Traditioanele din timpul acestui târg au fost imortalizate în acuarelele lui Amadeo Preziosi, din 1867, ce surprind scene din viața urbană și rurală a Bucureștiului din acea perioadă.

De asemenea, Calea Moșilor a fost martora unui fenomen important al acelei perioade: condamnații la moarte. Un obicei macabru, dar semnificativ, era acela ca aceștia să străbată Calea Moșilor călare pe măgari, purtând la gât o sentință scrisă.

Aceștia ajungeau astfel sub blamul public, la capătul drumului, unde se afla spânzurătoarea, un loc de execuție simbolic.

Transformarea Căii Moșilor și introducerea tramvaiului electric

Calea Moșilor a evoluat constant, devenind un punct de referință al orașului. În 1825, Calea Moșilor a fost prima stradă din București care a fost pietruită, un semn al progresului urban și al schimbărilor din capitala țării.

La începutul secolului XX, mai exact în 1906, aceasta a fost considerată cea mai lungă arteră din oraș, având o lungime de aproximativ 2830 de metri.

Transformarea zonei a fost remarcabilă, iar la începutul anilor 1900, Calea Moșilor a început să fie străbătută de tramvaiul electric, înlocuind astfel vechile transporturi cu carul cu boi. De-a lungul secolului, arterele comerciale s-au extins, iar locuințele au început să înlocuiască hanurile și prăvăliile.

Un alt moment semnificativ din istoria Căii Moșilor a fost legat de proiectele de sistematizare din anii 1988-1989, când zona a suferit modificări majore. În această perioadă, au fost demolată mai multe construcții vechi pentru a face loc noilor dezvoltări urbane, care au schimbat în mod semnificativ peisajul urban al zonei.

Vezi și: Caru’ cu Bere, 130 de ani de istorie. De la crâșma unde berea venea în carele trase de cai la restaurantul celebru proiectat de arhitectul Regelui Carol I, unde s-au distrat Caragiale și The Rolling Stones

Calea Moșilor în perioada interbelică și modernizarea ulterioară

În perioada interbelică, Calea Moșilor a continuat să fie un loc de mare importanță în viața orașului. Clădirile din acea perioadă, cu un caracter arhitectural distinctiv, au fost amplasate de-a lungul bulevardului.

Unele dintre aceste clădiri sunt și astăzi prezente pe această arteră și poartă amprenta unei epoci trecute. Astfel, la numărul 79, găsim Biserica cu Sfinți, care, odinioară, era o biserică din lemn, cu o ctitorie contemporană cu începuturile Căii Moșilor și care a dat numele mahalalei din apropiere.

În apropierea acestei biserici se afla și Podul Armenilor, o zonă comercială care a devenit faimoasă în istoria orașului și care a fost descrisă ca fiind bariera Bucureștiului în vremea domniei lui Matei Basarab.

Perioada postbelică și în comunism

După al Doilea Război Mondial, Calea Moșilor era încă o zonă cu un aspect preponderent comercial și rezidențial, caracterizată de clădiri joase, multe dintre ele având un aer interbelic sau chiar mai vechi. Aceasta era o arteră importantă ce lega Piața Sfântul Gheorghe de zona Obor, fiind cunoscută pentru numeroasele magazine, ateliere și locuințe modeste.

În această perioadă, Bucureștiul începea să resimtă schimbările impuse de noul regim comunist, iar zonele centrale erau treptat integrate în planurile de reconstrucție și modernizare. Totuși, în anii imediat următori războiului, modificările asupra Căii Moșilor au fost minime, iar aspectul străzii a rămas în mare parte neschimbat față de perioada interbelică.

În timpul regimului comunist, Calea Moșilor a trecut printr-o transformare radicală, fiind împărțită în două segmente distincte:

Calea Moșilor veche (zona dintre Piața Sfântul Gheorghe și Bulevardul Carol I)

Aceasta a fost păstrată în mare parte cu arhitectura sa inițială, iar clădirile vechi, multe dintre ele având stiluri neoclasice sau Art Deco, au supraviețuit. Pe această porțiune a străzii au rămas mici magazine, ateliere și locuințe individuale, deși multe dintre ele s-au degradat treptat, din lipsa investițiilor în întreținere.

Calea Moșilor nouă (zona dintre Bulevardul Carol I și Piața Obor)

Această porțiune a fost supusă unui proces amplu de sistematizare urbanistică în anii ’70 și ’80, similar cu transformările aplicate altor mari bulevarde din București. În cadrul acestui proces:

• Clădirile vechi au fost demolate masiv, în special în anii ’80, sub directivele lui Nicolae Ceaușescu, pentru a face loc blocurilor de locuințe.
• Au fost construite blocuri de tip comunist, majoritatea cu 8-10 etaje, într-un stil uniform și funcțional, fără elemente decorative semnificative.
• Zona a fost lățită și modernizată pentru a acomoda circulația intensă și pentru a oferi spații comerciale la parterul noilor blocuri.

Prin această transformare, Calea Moșilor nouă a devenit un bulevard tipic comunist, cu blocuri de locuințe standardizate și magazine de stat la parter. De asemenea, a devenit una dintre principalele artere comerciale din oraș, în special în zona Obor, unde se afla celebrul complex comercial Obor, un punct de atracție major pentru cumpărători.

Calea Moșilor după Revoluția din 1989

După căderea regimului comunist, Calea Moșilor a trecut printr-un proces de transformare haotică, marcat de privatizări, modificări comerciale și reabilitări sporadice.

Reconfigurarea economică și comercială

Multe dintre magazinele de stat din zona blocurilor comuniste au fost privatizate sau transformate în afaceri private, apărând numeroase magazine de cartier, farmacii, restaurante fast-food, sedii de bănci și showroom-uri.

Piața Obor și complexul comercial au trecut prin modernizări, dar au rămas un centru important pentru comerțul cu produse alimentare și industriale.2 Degradarea și reabilitarea infrastructurii

În anii ’90 și 2000, multe dintre blocurile comuniste au început să se degradeze, necesitând renovări. Abia începând cu anii 2010, autoritățile au demarat programe de reabilitare termică a blocurilor, iar multe dintre ele au fost modernizate vizual și energetic.

Vezi și: Hanul lui Manuc, leagănul păcii în Europa secolului al XIX-lea. Aici s-a semnat tratatul de la București dintre ruși și turci, în 1812

Revalorizarea Căii Moșilor vechi

După 2000, zona veche a Căii Moșilor a început să capete un interes turistic și comercial. Au apărut cafenele, restaurante și magazine de artizanat, iar unele clădiri vechi au fost restaurate. Cu toate acestea, multe imobile sunt încă în stare precară și necesită intervenții urgente.

Modernizarea infrastructurii rutiere și a transportului public

Linia de tramvai de pe Calea Moșilor a fost modernizată, oferind un transport mai eficient. Au fost realizate reparații la carosabil și trotuare, dar traficul rămâne intens, iar parcările sunt o problemă frecventă.

Una dintre cele mai importante artere ale Capitalei

Calea Moșilor, așadar, s-a transformat, de-a lungul decadelor, într-un loc care a marcat evoluția orașului, de la târgurile medievale și drumul comercial la un bulevard modern cu o diversitate de locuințe, magazine și ateliere.

Astăzi, Calea Moșilor este un simbol al evoluției și al schimbărilor urbane din București. De la începuturile sale ca Podul Târgului de Afară, prin perioada în care a fost un centru comercial aglomerat, până la transformările moderne, Calea Moșilor reflectă istoria orașului în toată complexitatea sa.

De-a lungul secolelor, aceasta a fost martora unei diversități de evenimente, fie că vorbim despre târgurile de Rusalii, despre drumurile comerciale sau despre ultimele momente ale condamnaților la moarte. Astăzi, rămâne o arteră emblematică a Bucureștiului, un loc unde istoria și modernitatea se îmbină armonios.