Alegeri în Germania. Conservatorii lui Merz au câștigat cu aproape 30%.”Nu vom căuta libertatea şi pacea în braţele lui Putin”

Update luni, 23 februarie 2025, ora 22:20. Alianţa conservatoare a lui Friedrich Merz a câştigat alegerile parlamentare din Germania, iar extrema dreaptă a înregistrat cel mai mare scor din istoria sa. Merz a anunţat duminică seară că refuză orice negociere pentru o coaliţie cu AfD.

„Nu vom intra în discuţii pentru formarea unei coaliţii cu AfD. Am spus acest lucru înainte de alegeri şi oamenii care au votat pentru AfD ştiau acest lucru. Am câştigat aceste alegeri foarte clar… Voi urmări să construiesc un guvern care reprezintă întreaga ţară şi care va rezolva problemele ţării.

Nu este niciun secret că aş fi preferat să am un singur partener de coaliţie. Nu vom căuta libertatea şi pacea în braţele lui Putin”, a declarat liderul victorios al CDU, Friedrich Merz, potrivit Reuters.

Update duminică, 23 februarie 2025, ora 19:40. Conservatorii germani din Uniunea Creştin Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin Socială (CSU) au obţinut o victorie în alegerile legislative anticipate de duminică, cu 28,5-29% din voturile exprimate, iar Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a obţinut un rezultat fără precedent, de 19,5-20%, cel mai bun din istoria sa, potrivit rezultatelor sondajelor realizate la ieşirea de la urne, relatează AFP.

CDU/CSU a obţinut înttre 28,5% şi 29% dintre voturile exprimate, potrivit sondajelor difuzate de posturile publice de televiziune ARD şi ZDF.

Update duminică, 23 februarie 2025, ora 19:00. Primele prognoze la ieșirea de la urne arată că Germania se află în fața unei schimbări de guvern. CDU/CSU conduce clar, urmat fiind de AFD. Actualul cancelar Olaf Scholz se situează momentat pe locul al treilea.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Update duminică, 23 februarie 2025, ora 17:00. Până la prânz, în multe state federale votaseră mult mai multe persoane decât la precedentele alegeri din 2021, au anunțat autoritățile electorale.

În Turingia , prezența la vot la ora 12.00 a fost de 44,5%, în timp ce în 2021 la aceași oră prezența era 24,6%. În Saxonia-Anhalt, prezența la vot a fost de 37,1%, potrivit directorului electoral de stat Christa Dieckmann. În urmă cu patru ani, la aceeași oră, cifra era de 26,5%. În Saxonia, până la prânz, puțin mai multe persoane votaseră în alegerile federale decât în 2021. După cum a anunțat oficialul electoral de stat Martin Richter, prezența la vot până la ora 12.00 a fost de 27,1 %, în timp ce în 2021 a fost 25,9 %.

În Berlin, 33% dintre alegători, față de 25,4% în urmă cu patru ani, au votat deja. În capitala Germaniei sunt așteptate la vot aproximativ 2,4 milioane de persoane.

De asemenea, au loc proteste la reședința candidatei la postul de cancelar Alice Weidel. Lidera AfD locuiește în Elveția, la Einsiedeln, unde ieri au avut loc proteste, soldate cu arestări. În vederea alegerilor federale, cele câteva sute de demonstranți au scandat „Weidel ouţ”.

Update duminică, 23 februarie 2025, ora 09:00. Sondajele pentru alegerile parlamentare germane arată că pe primul loc se va afla alianța de partide conservatoare clasică – CDU/CSU, pe locul doi la o distanță considerabilă vor fi extremiștii de dreapta de la AfD, în timp ce abia pe locul trei este partidul actualului cancelar, Olaf Scholz.

Dacă sondajele prezic cu acuratețe rezultatele de duminică, este posibil să se revină la configurația politică din era Merkel – cu CDU și SPD la guvernare împreună, în ciuda rivalității lor ideologice, pentru a bloca accesul la guvernare extremiștilor de dreapta.

ŞTIREA INIŢIALĂ

Sunt alegeri în Germania, duminică, 23 februarie 2025, alegătorii exprimându-şi votul pentru a decide cine va conduce următorul guvern. Aproximativ 60 de milioane de germani, cu vârsta de peste 18 ani, sunt așteptați la urne între orele 08:00 și 18:00.

Alegeri în Germania. Principalele teme ale scrutinului

Duminică, vor fi alegeri în Germania, favoriţii să devină cea mai mare forţă politică fiind creștin-democrații conservatori ai lui Friedrich Merz. De observant este şi ascensiunea semnificativă a partidului de extremă dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), care a ajuns pe locul secund în sondaje și beneficiază de sprijinul administrației Trump.

Principalele teme ale scrutinului sunt controlul imigrației și revigorarea economiei germane, cea mai mare din Uniunea Europeană. Alegerile anticipate au fost declanșate după colapsul coaliției de centru-stânga conduse de cancelarul Olaf Scholz la sfârșitul anului trecut.

Contextul electoral este marcat de o serie de atacuri violente, care au intensificat presiunile asupra partidelor dominante pentru a modifica reglementările privind imigrația și azilul. Înainte de scrutin, Germania fusese zguduită de patru atacuri mortale în orașele Mannheim, Solingen, Magdeburg și Aschaffenburg. Situația s-a agravat când, la München, o mamă și fiica ei de doi ani au fost ucise într-un atac cu maşina-capcană, atribuit unui cetățean afgan. Această serie de incidente a alimentat sprijinul pentru AfD.

Citeşte şi Românul care a devenit viral pe Tiktok când a zis că se întoarce în țară, după 7 ani de lucrat în Germania: ”Te pun să plătești și aerul pe care l-ai consumat!”

Deși niciun partid nu și-a manifestat intenția de a coopta AfD într-o viitoare guvernare, obținerea locului secund și atingerea pragului de 20% din voturi i-ar putea permite acestuia să își dubleze numărul de mandate în Bundestag.
Pe lângă imigrație, economia germană reprezintă o provocare majoră. După doi ani de declin economic, viitorul guvern va trebui să găsească soluții pentru a relansa industria națională, afectată de costurile ridicate ale energiei și concurența tot mai acerbă din China.

Aproximativ 60 de milioane de germani, cu vârsta de peste 18 ani, sunt așteptați la urne între orele 08:00 și 18:00 (ora locală). Există cinci candidați principali pentru funcția de cancelar, iar partidul cu cel mai mare număr de mandate va încerca să formeze o coaliție de guvernare. În mod tradițional, președintele Germaniei îl va desemna pe liderul partidului câștigător pentru funcția de cancelar, urmând ca Bundestagul să organizeze un vot secret pentru validarea acestuia.

Candidații la funcția de cancelar

Friedrich Merz, liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), este favorit în sondaje, având un avans de până la 10 puncte. Conservator social și susținător al mediului de afaceri, Merz și-a așteptat momentul în culisele politicii după ce a fost eclipsat de Angela Merkel în 2002. După o carieră în sectorul bancar, a revenit în politică și a reușit să preia conducerea CDU, candidând cu sloganul „O Germanie de care putem fi mândri din nou”.

Merz a promis măsuri stricte privind imigrația, inclusiv controale permanente la granițe și reguli mai rapide pentru procesarea cererilor de azil. De asemenea, a propus reduceri de taxe și o diminuare cu 50 de miliarde de euro a cheltuielilor sociale pentru a impulsiona economia.

Cancelarul în exercițiu, Olaf Scholz, conduce de peste trei ani o coaliție marcată de nepopularitate și instabilitate. Guvernul său a fost afectat de efectele războiului din Ucraina asupra economiei germane. Deși Germania a devenit cel mai mare furnizor european de ajutor pentru Ucraina, Scholz a fost criticat pentru lentoarea deciziilor sale.

Olaf Scholz

Promisiunile sale includ sprijin continuu pentru Kiev și o politică mai dură în privința expulzării migranților ilegali.
Alice Weidel este prima candidată a AfD pentru funcția de cancelar. Cu sprijinul miliardarului Elon Musk și o întâlnire recentă cu vicepreședintele american JD Vance, Weidel a reușit să atragă un public tânăr prin intermediul platformei TikTok. Programul său politic include expulzarea imigranților ilegali, eliminarea sancțiunilor impuse Rusiei și renunțarea la energia eoliană.

Citeşte şi Ce pensie încasează Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei, și cu ce se ocupă acum

Robert Habeck, liderul Verzilor și actual vicecancelar, a fost responsabil pentru politicile de mediu și economie în guvernul Scholz. Eliminarea treptată a sistemelor de încălzire pe bază de combustibili fosili a fost întâmpinată cu opoziție, afectând popularitatea partidului său. Habeck pledează pentru o tranziție rapidă către energia regenerabilă și un sprijin constant pentru Ucraina.

Sahra Wagenknecht, lidera partidului BSW, își promovează politica drept „conservatorism de stânga”. Opoziția sa față de sprijinul militar pentru Ucraina și susținerea unor relații mai strânse cu Rusia au atras critici, însă în estul Germaniei formațiunea sa a câștigat popularitate.

De ce este important votul de duminică?

În ultimele săptămâni, relațiile dintre administrația Trump și aliații europeni s-au tensionat, în special în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și politica internă a Europei. Există îndoieli asupra capacității Europei de a menține aprovizionarea Ucrainei și de a furniza forțe de menținere a păcii. Marea Britanie și Franța conduc discuțiile privind trupe europene pentru Ucraina, iar premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron urmează să viziteze Washingtonul.

Germania, sub conducerea posibilă a lui Friedrich Merz, ar putea deveni pilonul central al apărării europene, mai ales dacă SUA își retrag sprijinul. Cheltuielile militare ale Germaniei au crescut cu 23%, depășind toate țările NATO, exceptând SUA. Berlinul își extinde prezența militară în Lituania, transformând un grup de luptă într-o brigadă de tancuri Panzer, marcând cea mai mare desfășurare de trupe germane din 1945.

Actualul cancelar Olaf Scholz a fost criticat pentru reacția lentă în sprijinirea Ucrainei, refuzând livrarea rachetelor Taurus. În schimb, Merz a anunțat că va susține livrarea acestor rachete și dorește o colaborare europeană mai strânsă în materie de apărare. Această schimbare ar putea redefini securitatea Europei, mai ales în contextul unei posibile scăderi a sprijinului american.