Creșterea speranței de viață stagnează în Europa: Țara care înregistrează cel mai mare declin

Speranța de viață în Europa nu mai crește în același ritm ca în trecut, iar Anglia este țara care a înregistrat cel mai mare declin al îmbunătățirilor în acest domeniu. Cercetătorii pun acest fenomen pe seama unor factori alarmanți, cum ar fi dieta precară, obezitatea în creștere și lipsa activității fizice.

Un studiu publicat în The Lancet Public Health arată că ritmul de creștere a speranței de viață a scăzut de la 0,23 ani pe an între 1990 și 2011 la doar 0,15 ani pe an între 2011 și 2019. Din cele 20 de țări analizate, doar Norvegia a reușit să mențină un trend ascendent, în timp ce restul au înregistrat încetiniri semnificative.

Anglia a avut cea mai mare scădere a îmbunătățirii speranței de viață, reducându-se de la 0,25 ani pe an în perioada 1990-2011 la doar 0,07 ani pe an între 2011 și 2019. Aceasta este o schimbare majoră, având în vedere progresele realizate anterior.

În topul țărilor cu cele mai mari încetiniri ale creșterii speranței de viață se află și Irlanda de Nord (-0,16 ani), urmată de Țara Galilor și Scoția (-0,15 ani fiecare).

Sarah Price, directorul NHS England pentru sănătate publică, a declarat că această situație subliniază importanța prevenției:

„Încetinirea îmbunătățirilor în speranța de viață, în special din cauza bolilor cardiovasculare și a cancerului, evidențiază necesitatea unor acțiuni mai puternice asupra cauzelor principale – alimentația nesănătoasă, inactivitatea fizică și obezitatea”.

Dieta proastă și obezitatea – cauzele principale ale declinului

Studiul Universității East Anglia arată că bolile cardiovasculare sunt factorul principal care a determinat încetinirea creșterii speranței de viață după 2011. Acestea sunt puternic influențate de indicele de masă corporală (IMC) ridicat, dietele nesănătoase și lipsa exercițiilor fizice.

Cercetătorii au observat că țările care au reușit să își mențină speranța de viață mai ridicată, precum Norvegia, Islanda, Suedia, Danemarca și Belgia, au avut mai puține decese cauzate de bolile de inimă și cancer. Aceste țări au implementat politici guvernamentale mai eficiente pentru combaterea obezității și promovarea unui stil de viață activ.

În schimb, în Anglia și alte țări din Marea Britanie, nivelurile ridicate de obezitate și inactivitate fizică au contribuit la creșterea deceselor premature. Profesorul Nicholas Steel, coordonatorul studiului, a explicat:

„Nu avem rezultate bune în combaterea bolilor de inimă și a cancerului. Avem niveluri ridicate de factori de risc, precum dietele nesănătoase, lipsa mișcării și obezitatea. Aceste tendințe sunt prezente de zeci de ani și nu există o soluție rapidă”.

Cum poate fi îmbunătățită speranța de viață?

Deși situația este îngrijorătoare, cercetătorii susțin că Europa nu a ajuns încă la un „plafon natural” al longevității. Există în continuare măsuri eficiente care pot fi implementate pentru a crește speranța de viață:

1. Promovarea unei alimentații mai sănătoase – guvernele trebuie să colaboreze cu industria alimentară pentru a îmbunătăți calitatea produselor și pentru a facilita accesul populației la opțiuni mai sănătoase.
2. Creșterea activității fizice – adoptarea unor politici care să încurajeze mersul pe jos, utilizarea bicicletelor și sportul de masă poate reduce incidența bolilor cardiovasculare.
3. Prevenție și educație medicală – programele de screening și campaniile de conștientizare asupra factorilor de risc pot ajuta populația să ia decizii mai bune pentru sănătatea lor.
4. Reducerea obezității la sursă – așa cum subliniază Sarah Price, „nu putem trata o criză a obezității, trebuie să o prevenim”.

Guvernul Marii Britanii a anunțat un plan de sănătate pe 10 ani, care va pune accent pe prevenție în locul tratamentului bolilor deja existente. Însă pentru ca această strategie să funcționeze, trebuie luate măsuri ferme și rapide.

Dacă problemele actuale nu sunt adresate, Anglia și alte țări europene ar putea continua să piardă teren în ceea ce privește creșterea speranței de viață, ceea ce ar avea un impact major asupra sistemelor de sănătate și economiei.