Teoriile conspirației care fac valuri printre români pe Facebook, Instagram și TikTok. Tunelurile dacice de sub Carpați sunt doar începutul

Românii au fost dintotdeauna pasionați de mistere, mituri și teorii alternative, iar rețelele de socializare au devenit un teren fertil pentru răspândirea acestora. În ultimele decenii, teoriile conspirației despre daci au prins tot mai mult contur, transformându-se într-un adevărat fenomen online. De la tuneluri dacice sub Carpați la ipoteza că dacii ar fi colonizat Danemarca, astfel de afirmații câștigă din ce în ce mai multă popularitate pe Facebook, Instagram și TikTok, atrăgând mii de adepți.

Dacii, poporul care „a colonizat” lumea?

Printre cele mai populare teorii care circulă pe internet se numără și ideea că dacii au migrat în nordul Europei și au colonizat Danemarca. Conform acestei ipoteze, numele Danemarcei ar deriva din Dacia, iar populația daneză ar fi descendentă directă a dacilor.

Politicianul Călin Georgescu, unul dintre cei care au promovat această teorie, susține că dacii au ajuns în regiunile de la Marea Baltică încă din secolul I î.Hr., lăsând o amprentă puternică asupra culturii nordice. Mai mult, istoricul George Iscru afirmă în cartea sa că „primele legi scrise au fost în Dania (Danemarca), iar Strabon ar fi scris că dacii se numeau Danoi”.

Însă, această ipoteză este puternic contrazisă de cercetările istorice și arheologice. Potrivit specialiștilor danezi, primii locuitori ai Danemarcei erau vânători și pescari care au migrat în regiune din sudul și estul Europei în urmă cu peste 10.000 de ani, mult înainte de apariția dacilor.

Tunelurile dacice sub Carpați – adevăr sau mit?

Una dintre cele mai spectaculoase teorii este cea a rețelei subterane de tuneluri dacice care ar traversa Munții Carpați. Se susține că dacii ar fi construit aceste tuneluri pentru a se ascunde de romani, pentru a transporta comori sau chiar pentru a accesa energii misterioase ascunse în adâncuri.

Acest mit a fost amplificat și de diverse cărți și articole de pe internet care afirmă că la Sarmizegetusa Regia s-ar afla un oraș subteran vast, încă nedescoperit de arheologi. Însă, cercetătorii resping această ipoteză, explicând că solul de micașist din zonă nu ar permite existența unor tuneluri de mari dimensiuni, deoarece este sfărâmicios și instabil.

În plus, explorările geologice și arheologice nu au identificat niciun indiciu că aceste tuneluri ar exista în realitate. Cu toate acestea, mitul continuă să fie popular pe rețelele sociale, alimentat de diverse documentare pseudo-științifice și relatări neverificate.

Dacii și Iisus Hristos: o legătură controversată

O altă teorie care circulă pe internet susține că dacii ar fi fost creștini înainte de venirea lui Iisus Hristos. Conform unor autori precum preotul Dumitru Bălașa, Zalmoxis, zeitatea dacică, ar fi fost un precursor al lui Iisus, iar dacii ar fi avut credințe similare cu creștinismul înainte ca religia să se răspândească în Imperiul Roman.

Mai mult, unii susțin că Iisus ar fi trăit în Dacia sau că apostolii săi au ajuns aici încă din primele decenii ale creștinismului.

Aceste teorii sunt contrazise de descoperirile arheologice, care arată că dacii erau politeiști și venerau mai mulți zei. La Sarmizegetusa Regia au fost descoperite ruinele a cel puțin opt temple antice, iar izvoarele istorice indică faptul că religia dacică era bazată pe ritualuri preoțești și sacrificii animale, diferite de creștinism.

„Cuiul dacic care nu ruginește” și alte artefacte misterioase

Un alt mit popular este cel al cuiului dacic care nu ruginește, promovat de publicistul Andrei Vartic. Acesta susținea că un piron vechi de peste 2.000 de ani, descoperit în Moldova, ar fi fost realizat dintr-un material misterios, care nu se degradează în timp.

Deși această ipoteză a captivat imaginația multor români, analizele științifice nu au confirmat existența unui astfel de obiect. Toate artefactele metalice descoperite la Sarmizegetusa Regia prezintă urme evidente de coroziune, ceea ce infirmă teoria că dacii dețineau tehnologii avansate de prelucrare a metalelor.

Câmpurile energetice din Sarmizegetusa și misterele Bucegilor

Un alt subiect recurent în teoriile conspirației este ideea că Sarmizegetusa Regia ar fi un loc cu puternice energii misterioase. Unii vizitatori susțin că busolele și aparatele electronice se defectează în apropierea ruinelor, iar alții afirmă că dacii ar fi avut cunoștințe avansate despre magnetism și energii cosmice.

De asemenea, s-a vehiculat teoria că în Munții Bucegi s-ar afla intrări secrete către tuneluri antice, construite fie de daci, fie de civilizații extraterestre. Aceste idei au fost intens promovate de cărți și documentare pseudo-științifice, dar nu există nicio dovadă concretă care să susțină astfel de afirmații.

Cum se răspândesc aceste teorii pe rețelele sociale?

Platforme precum Facebook, Instagram și TikTok au devenit principalele canale prin care aceste mituri moderne se răspândesc rapid. Algoritmii acestor rețele sociale promovează conținutul care generează interacțiuni și reacții puternice, iar teoriile conspirației sunt extrem de atractive pentru utilizatori.

Mulți dintre cei care răspândesc astfel de teorii:

• Ignoră dovezile științifice și istorice, preferând povești senzaționale.
• Preiau informații neverificate din surse obscure și le prezintă ca adevăr absolut.
• Exagerează și distorsionează faptele pentru a atrage mai multă atenție.

Astfel, s-a creat un adevărat fenomen online, în care teoriile despre daci sunt reinterpretate și reinventate constant, atrăgând mii de adepți.

Concluzie: între mit și realitate

Teoriile conspirației despre daci continuă să fascineze o parte din români, în ciuda lipsei unor dovezi concrete. De la tuneluri secrete și câmpuri energetice la dacii care au colonizat Danemarca, astfel de povești se răspândesc rapid pe rețelele sociale, influențând percepția publicului asupra istoriei.

Chiar dacă adevărul istoric este mult mai complex, aceste mituri demonstrează că interesul românilor pentru misterele trecutului rămâne puternic. Însă, pentru a înțelege cu adevărat istoria, este important să ne bazăm pe cercetări arheologice și surse verificate, nu pe informații distorsionate din mediul online, conform Adevărul.