Astronomii captează o imagine uimitoare a unei stele aflate în formare

Lansat în decembrie 2021, Telescopul Spațial James Webb (JWST) continuă să ofere o viziune incredibilă asupra Universului, cu imagini uimitoare ale unor fenomene cosmice la o detaliu neverosimil. O nouă imagine surprinsă de JWST prezintă în detaliu o stea aflată în formare, HH30, o protostar care se află la aproximativ 450 de ani lumină distanță, în constelația Taurului. Aceste imagini detaliate aduc o nouă înțelegere a procesului de formare al stelelor și al planetelor.

Înainte de JWST, HH30 a fost descoperită folosind Telescopul Spațial Hubble, însă acest obiect Herbig-Haro, care este un nor molecular întunecat, reprezenta un subiect ideal pentru observațiile din perspectiva JWST. Această protostar, aflată în centrul unei densi discuri de gaz și praf, este un exemplu clar al procesului de formare a unei stele și al dinamicii din jurul ei. Imaginea surprinsă de JWST prezintă discul protoplanetar văzut din lateral, cu un flux conic de gaz și praf care se împrăștie în spațiu, iar un jet îngust este expulzat în direcții opuse.

JWST, considerat cel mai avansat observator spațial construit vreodată, este echipat cu un mirror de 6,5 metri și instrumente puternice de infraroșu, capabile să pătrundă prin praful cosmic și să studieze formarea stelelor, galaxiilor și chiar a atmosferei exoplanetelor. Instrumentele sale au permis deja capturarea unor imagini spectaculoase din adâncul Universului, dezvăluind galaxii din cele mai timpurii etape ale formării acestuia.

Detalii spectaculoase despre HH30

Sistemul HH30 este situat într-o regiune activă de formare stelară, în interiorul unei nori de gaz întunecat numit LDN1551. În mijlocul acestei regiuni se află steaua aflată în formare, alimentată de discurile de gaz și praf care sunt esențiale pentru dezvoltarea sa. Obiectele Herbig-Haro, ca HH30, sunt obiecte mici și luminoase care se formează în regiunile de formare stelară și sunt create atunci când jeturi de gaz ionizat expulzate de stelele tinere se ciocnesc cu materialul interstelar din jur.

O imagine de aproape a unui disc protoplanetar în jurul unei stele nou formate. Multe lungimi de undă diferite de lumină sunt combinate și reprezentate prin culori separate și diferite. O linie întunecată în centru este discul, făcut din praf opac: steaua este ascunsă aici și creează o strălucire puternică în centru. O bandă care merge drept în sus este un jet, în timp ce alte scurgeri formează erupții deasupra și dedesubtul discului și o coadă care se desprinde într-o parte. (ESA/Webb, NASA și CSA, Tazaki și colab.)

Aceste jeturi, care se deplasează cu viteze de sute de kilometri pe secundă, creează unde de șoc care încălzesc gazul înconjurător, provocându-l să strălucească în spectre vizibile și infraroșii. De obicei, aceste obiecte sunt aliniate pe axa unor fluxuri bipolare de gaz, iar jeturile lor evoluează pe parcursul a câteva mii de ani, interacționând cu mediul în schimbare din jur.

Imaginile obținute cu JWST, împreună cu observațiile realizate de Hubble și de Atacama Large Millimeter Array (ALMA), au permis astronomilor să studieze discul protoplanetar din multiple lungimi de undă, oferind o înțelegere mai profundă a procesului de formare a stelelor și planetelor. Aceste imagini au fost capturate cu o detaliu nemaivăzut până acum, iar observațiile sunt considerate drept un adevărat „Tablou al Lunii” din astronomie.

Un nou pas în înțelegerea formării sistemelor planetare

Unul dintre cele mai fascinante aspecte descoperite în cadrul acestui studiu a fost comportamentul diferitelor particule de praf din discul protoplanetar. Folosind capabilitățile infraroșii ale JWST și tehnologiile avansate ale ALMA, astronomii au studiat particule de praf de dimensiuni sub-milimetrice și milimetrice. Studiul a arătat că particulele mai mari de praf se adună într-o zonă îngustă din planul discului, în timp ce particulele mai mici sunt mult mai dispersate.

Această migrare a particulelor mai mari de praf, care se adună într-un strat subțire, este considerată o etapă crucială în formarea sistemelor planetare, unde aceste particule se aglomerează pentru a forma roci mai mici și, în cele din urmă, planete. Aceste descoperiri nu doar că ajută la înțelegerea proceselor care stau la baza formării exoplanetelor, dar ne oferă și o mai bună înțelegere a modului în care sistemul nostru solar ar fi putut lua naștere.

În plus față de comportamentul prafului, studiul a evidențiat și structuri complexe în interiorul HH30, incluzând un jet de înaltă viteză care iese din discul central, înconjurat de un flux de gaz mai larg, cu formă conică. Această descoperire ajută astronomii să înțeleagă mai bine cum se formează sistemele planetare și originile propriului nostru sistem solar.

Aceste imagini spectaculoase capturate de JWST ne oferă o fereastră în trecutul Universului, permițându-ne să studiem procesul de formare al stelelor și al planetelor într-o manieră detaliată și fără precedent. Astfel, fiecare nouă descoperire aduce un pas mai aproape de înțelegerea noastră a cosmosului și a locului nostru în acesta.