Câtă mâncare aruncă românii. Realitatea înfiorătoare din România, o problemă de educație și traume din comunism

Risipa alimentară este o problemă globală, iar România nu face excepție. Statisticile recente dezvăluie o realitate îngrijorătoare: o treime din alimentele cumpărate ajung la gunoi. Această situație este mai evidentă în perioada sărbătorilor, când mesele îmbelșugate sunt urmate de cantități semnificative de alimente aruncate. Problema nu este doar una economică, ci și socială și ecologică, fiind influențată de comportamente de consum, presiuni sociale și traume istorice.

Cantități alarmante de alimente aruncate

Conform datelor furnizate de Salubris Iași, în perioada sărbătorilor de iarnă 2024-2025, ieșenii au generat aproximativ 360 de tone de deșeuri alimentare, reprezentând între 8-9% din cantitatea totală de deșeuri colectate. Deși această cifră este mai mică decât în sezonul precedent, problema rămâne semnificativă. La nivel european, Uniunea Europeană estimează o risipă anuală de aproximativ 90 de milioane de tone de alimente, adică 180 de kilograme pe persoană.

Directorul general al Salubris, Cătălin Neculau, subliniază că multe dintre alimentele aruncate ar fi fost încă potrivite pentru consum uman. Aceste deșeuri sunt procesate la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din Țuțora, o parte fiind transformată în compost, iar restul fiind reciclat de operatori autorizați.

Cauzele risipei alimentare

Psihologii și experții în consum identifică mai mulți factori care contribuie la acest comportament. Irina Mitrea, psiholog clinician, explică faptul că sărbătorile sunt asociate cu generozitatea și prosperitatea, ceea ce îi determină pe oameni să cumpere mai mult decât au nevoie. Pentru unele persoane, experiențele din timpul comunismului, când alimentele erau raționalizate, amplifică tendința de a achiziționa în exces.

Horoscop miercuri, 17 decembrie: ziua deciziilor importante și a clarificărilor necesare

Zodiile pentru care totul se schimbă începând cu 16 decembrie 2025. Au parte de tot ce au visat până acum

Presiunea socială joacă, de asemenea, un rol important. Oamenii simt nevoia să afișeze mese bogate pentru a-și afirma statutul social sau pentru a compensa lipsurile din trecut. În același timp, asocierile culturale dintre iubire, familie și abundență determină mulți consumatori să pună mai mult accent pe cantitate decât pe calitate.

Soluții pentru reducerea risipei alimentare

În 2024, România a actualizat legislația privind risipa alimentară prin Legea 49/2024, care aduce noi măsuri pentru prevenirea pierderilor de alimente. Printre aceste măsuri se numără:

• Vânzarea la preț redus a produselor aproape de termenul de expirare.
• Redistribuirea alimentelor către persoanele vulnerabile.
• Transformarea alimentelor improprii consumului uman în hrană pentru animale sau compost.
• Producerea de biogaz din alimentele neconsumabile.

În plus, la nivel local, campanii de conștientizare promovează cele trei principii esențiale: Redu-Refolosește-Reciclează. Salubris organizează întâlniri cu cetățenii, elevii și studenții pentru a-i educa despre importanța planificării meselor, depozitării corecte a alimentelor și utilizării resturilor alimentare.

Impactul risipei asupra mediului și societății

La nivel global, risipa alimentară are consecințe grave asupra resurselor și climei. O treime din alimentele produse ajung la gunoi, în timp ce peste 37 de milioane de persoane din Uniunea Europeană nu își permit o masă de calitate la fiecare două zile. În plus, risipa de alimente contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, agravând schimbările climatice.

România se află la nivelul mediu al clasamentului european în ceea ce privește risipa alimentară, dar eforturile recente de reducere a pierderilor încep să dea rezultate. Obiectivul Uniunii Europene este reducerea la jumătate a risipei alimentare până în 2030, iar pentru aceasta este nevoie de o schimbare profundă în educația consumatorilor și în practicile comerciale.

Problema risipei alimentare din România reflectă un amestec de factori culturali, economici și educaționali. Soluțiile există, dar necesită implicare la toate nivelurile, de la consumatori și autorități până la companii și organizații non-guvernamentale. Reducerea cantității de alimente aruncate nu este doar o necesitate economică, ci și o obligație morală față de mediu și față de milioanele de oameni care suferă de foame. Schimbările încep cu fiecare dintre noi, prin alegeri mai responsabile și printr-o mai bună planificare a consumului.