Plățile în numerar în România, din nou în vizorul autorităților. Ce problemă are Guvernul cu amatorii de cash în 2025

În 2025, Guvernul României își intensifică eforturile de a limita utilizarea numerarului în tranzacțiile comerciale. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat inițiative importante menite să reducă volumul plăților în lichidități, cu scopul de a combate evaziunea fiscală și de a eficientiza colectarea veniturilor la bugetul de stat. Măsurile vizează domenii cu risc ridicat, precum și eliminarea plăților cash pentru colectarea impozitelor.

Reducerea plăților cash: Obiectivele autorităților

Ministrul Tanczos Barna a declarat că Guvernul plănuiește să introducă restricții semnificative asupra tranzacțiilor cu numerar în anumite sectoare economice, considerate vulnerabile la evaziune fiscală. Această măsură ar putea include trecerea exclusivă la plățile cu cardul sau alte forme de plată digitală, ceea ce ar reduce costurile administrative și riscurile asociate manipulării numerarului.

Un exemplu menționat este colectarea impozitelor locale de către primării, unde eliminarea plăților cash ar duce la economii în procesul de colectare și la creșterea eficienței. De asemenea, ministrul a subliniat că inițiativele propuse ar putea include și alte domenii cu risc ridicat, fără a detalia sectoarele vizate.

Această strategie face parte dintr-un efort mai amplu de digitalizare a instituțiilor fiscale. ANAF a înregistrat deja progrese în acest sens, raportând încasări suplimentare de 70 de miliarde de lei în 2024, comparativ cu anul precedent.

Modificarea legislației și combaterea abuzurilor

Un alt obiectiv prioritar pentru Guvern este revizuirea Legii insolvenței, care este folosită adesea în mod abuziv pentru a evita plata obligațiilor fiscale. Ministrul Finanțelor estimează că economia românească înregistrează arierate de 124 de miliarde de lei, dintre care doar 38 de miliarde mai pot fi recuperate. Restul sumelor sunt considerate pierderi, în special de la companii aflate în faliment sau insolvență.

Tanczos Barna a subliniat necesitatea de a închide „portițele legale” care permit firmelor să evite plata datoriilor către stat. Modificările propuse pentru Legea insolvenței urmăresc să asigure pârghii legale eficiente pentru recuperarea datoriilor fiscale și să limiteze posibilitățile de abuz.

Ce înseamnă aceste măsuri pentru populație?

Pentru cetățeni, eliminarea tranzacțiilor cash în anumite domenii ar putea însemna adaptarea la o economie mai digitalizată, cu accent pe plățile electronice. Totuși, măsura ar putea crea dificultăți pentru persoanele care nu au acces la tehnologii moderne sau preferă să utilizeze numerar.

De asemenea, întărirea legislației privind insolvența ar putea contribui la o mai bună colectare a veniturilor bugetare, ceea ce ar putea reduce presiunea fiscală asupra populației și a firmelor care respectă legea.

În concluzie, măsurile propuse de Guvern pentru reducerea utilizării numerarului și combaterea abuzurilor financiare sunt pași importanți către o economie mai transparentă și eficientă. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste inițiative și cum vor influența ele relația cetățenilor și a firmelor cu sistemul fiscal în România.