Cât ne costă deficitul bugetar pe toți. Cu ce dobândă se împrumută statul român și ce înseamnă asta pentru români

Creșterea datoriilor guvernamentale reprezintă o provocare majoră pentru România în 2025. Cu o nevoie constantă de finanțare a deficitului bugetar, statul se împrumută la dobânzi semnificative, care depășesc nivelul de referință al Băncii Naționale a României (BNR). Dobânzile mari nu doar că afectează bugetul național, dar au și un impact direct asupra economiei și asupra cetățenilor.

Dobânzile la care se împrumută statul român în 2025

România s-a confruntat în ultimii ani cu un deficit bugetar ridicat, iar finanțarea acestuia necesită împrumuturi constante. În luna ianuarie 2025, Trezoreria României a organizat mai multe licitații pentru titluri de stat, iar dobânzile acceptate reflectă costurile ridicate ale datoriilor publice:

• Pentru o emisiune cu scadența în ianuarie 2026, dobânda medie anuală a fost de 7,09%, depășind rata de referință a BNR de 6,50%.
• Pentru o altă emisiune cu scadența în aprilie 2029, dobânda medie a ajuns la 7,39%.

Aceste valori sunt mult peste dobânzile practicate de alte state din regiune, ceea ce indică un nivel ridicat de risc perceput de investitori în ceea ce privește datoria publică a României.

Cum influențează deficitul bugetar viața românilor?

Dobânzile ridicate la care se împrumută statul au un efect direct și indirect asupra economiei și asupra populației:

1. Creșterea poverii datoriei publice:
   • Statul plătește sume mai mari pentru serviciul datoriei (dobânzile), ceea ce lasă mai puțin spațiu bugetar pentru investiții publice în infrastructură, sănătate și educație.
   • Cu cât datoria publică crește, cu atât devine mai dificil de susținut economic.
2. Impact asupra costului creditelor pentru cetățeni:
   • Dobânzile ridicate ale statului influențează și dobânzile din piața bancară. De exemplu, indicele ROBOR, utilizat pentru calcularea ratelor la credite, rămâne ridicat:
     • ROBOR la 3 luni: 5,91%.
     • ROBOR la 6 luni: 5,97%.
     • ROBOR la 12 luni: 6,02%.
   • Acest lucru înseamnă că ratele la creditele ipotecare și de consum sunt mai mari, ceea ce afectează bugetul gospodăriilor.
3. Efect asupra cursului valutar:
   • Deși leul s-a apreciat ușor față de euro la începutul anului (4,9736 lei/euro), instabilitatea datoriei publice poate pune presiune pe moneda națională. O eventuală depreciere a leului ar duce la creșterea prețurilor la importuri și, implicit, la o scădere a puterii de cumpărare.
4. Reducerea investițiilor:
   • Costurile ridicate de finanțare ale statului descurajează investițiile străine, care percep economia ca fiind mai riscantă. Acest lucru poate duce la stagnare economică pe termen lung.

Ce înseamnă dobânzile ridicate pentru viitor?

Costul ridicat al împrumuturilor guvernamentale pune presiune pe bugetul de stat și limitează capacitatea României de a investi în dezvoltare. În plus, o posibilă retrogradare a ratingului de țară, precum cea sugerată de Fitch la sfârșitul lui 2024 (de la „stabil” la „negativ”), ar putea duce la creșterea și mai accentuată a dobânzilor.

Pentru a evita o spirală a datoriilor, este esențial ca guvernul să implementeze măsuri eficiente de reducere a deficitului bugetar, fie prin creșterea veniturilor la buget, fie prin reducerea cheltuielilor publice.

Dobânzile mari la care se împrumută România reprezintă un semnal de alarmă pentru stabilitatea economică a țării. În timp ce statul continuă să finanțeze deficitul prin datorii, românii resimt direct costurile prin rate mai mari la credite, prețuri crescute și o economie mai puțin atractivă pentru investitori. Soluția pe termen lung este un echilibru bugetar, bazat pe politici fiscale și economice responsabile.