Cât de rapidă este gândirea umană. Descoperirea care schimbă tot ce știam despre creier

n studiu recent realizat de cercetătorii de la California Institute of Technology (Caltech) scoate la iveală un adevăr surprinzător despre viteza gândirii umane. Potrivit cercetărilor publicate în revista Neuron, creierul nostru procesează gândurile la o viteză de doar 10 biți pe secundă. Această rată este considerabil mai mică în comparație cu capacitatea impresionantă a sistemelor noastre senzoriale, care pot colecta date din mediu la o rată de un miliard de biți pe secundă.

Această descoperire contrazice ipotezele anterioare despre viteza procesării cognitive și oferă o nouă perspectivă asupra modului în care funcționează mintea umană. Cercetările au fost conduse de Markus Meister, profesor la Caltech, și coordonate de studentul absolvent Jieyu Zheng.

Cum a fost calculată viteza gândirii

Folosind tehnici din teoria informației, echipa de cercetători a analizat comportamente umane precum cititul, scrisul, jocurile video și rezolvarea cubului Rubik. În urma analizei, au estimat viteza procesării cognitive la doar 10 biți pe secundă – o valoare pe care Meister o descrie drept „extrem de scăzută”.

Pentru comparație, o conexiune Wi-Fi obișnuită procesează aproximativ 50 de milioane de biți pe secundă. Acest decalaj ridică întrebări despre cum reușește creierul să filtreze și să gestioneze cantități uriașe de informații primite de la simțuri.

Paradoxul neuronilor și al procesării lente

Creierul uman conține peste 85 de miliarde de neuroni, dintre care aproximativ o treime sunt dedicați proceselor cognitive complexe în cortex. Fiecare neuron poate transmite mai mult de 10 biți pe secundă, dar procesarea globală a gândurilor funcționează la o viteză mult mai mică.

Această discrepanță a atras atenția cercetătorilor, care încearcă să înțeleagă motivele pentru care viteza gândirii este atât de redusă, în ciuda capacității biologice aparent superioare a neuronilor.

De ce putem gândi doar un lucru pe rând?

Un alt aspect fascinant al studiului este limitarea procesării gândurilor la un singur fir logic, pe rând. Spre deosebire de sistemele senzoriale care funcționează în paralel, gândirea umană este secvențială. Acest fenomen este evident în activități precum jocul de șah, unde jucătorii își pot imagina doar un singur scenariu posibil la un moment dat.

Markus Meister și Jieyu Zheng sugerează că această caracteristică poate avea rădăcini evolutive. Primele organisme cu sisteme nervoase își foloseau creierele pentru navigare – mișcându-se spre hrană sau departe de prădători. Evoluția creierului uman din aceste sisteme primitive ar putea explica de ce ne concentrăm pe o singură cale de gândire la un moment dat.

Potrivit cercetătorilor, rezolvarea unui cub Rubik legat la ochi necesită o procesare de puțin sub 12 biți pe secundă. (Foto: Nur Kayat’s Images/Canva)

Concluzii și implicații

Descoperirea vitezei reduse a procesării gândurilor are implicații majore pentru înțelegerea funcționării creierului uman. De asemenea, sugerează că ideea conectării creierului la computere pentru a accelera comunicarea, promovată de mulți vizionari în tehnologie, ar putea fi mai dificil de realizat decât se credea inițial.

Cercetătorii au concluzionat că viteza noastră cognitivă este, de fapt, adaptată la ritmul mediului înconjurător, oferindu-ne flexibilitatea necesară pentru supraviețuire. Chiar și cei 10 biți pe secundă sunt utilizați doar în situații critice, restul timpului fiind suficient pentru procesele mai lente ale vieții de zi cu zi.

Un nou început pentru cercetările cognitive

Acest studiu nu doar că redefinește modul în care percepem viteza gândirii, dar deschide și noi perspective pentru explorarea limitelor cognitive umane. Cercetările viitoare vor analiza modul în care creierul filtrează și prioritizează informațiile, precum și dacă această limitare ar putea fi depășită prin tehnologii avansate sau antrenamente cognitive specifice.