Descoperirea neobișnuită a arheologilor lângă Timișoara. Cu o vechime de peste 3.500 de ani, structurile întinse pe câțiva kilometri spun o poveste complexă

Cu ocazia lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare între Timișoara și Arad, arheologii Muzeului Național de Istorie au făcut o descoperire remarcabilă care aduce la lumină elemente esențiale din istoria regiunii Banatului. Pe traseul feroviar, cercetătorii au identificat cel mai mare sit arheologic descoperit până acum în România, cu o întindere de aproximativ trei kilometri, care include structuri de locuințe din lut, cimitire și alte relicve semnificative. Această descoperire oferă o fereastră fascinantă către viața vechilor comunități care au locuit aici acum mii de ani.

Locuințe din lut și cimitir sarmatic

Una dintre cele mai vechi descoperiri din această zonă datează din epoca bronzului, cu o vechime de peste 3.500 de ani. Arheologii au scos la suprafață structuri de locuințe din lut, care indică stilul de viață rudimentar al comunităților din acea perioadă. Aceste locuințe sunt mărturii despre tehnicile de construcție și materialele folosite de locuitorii de atunci, precum și despre structura socială și organizarea comunităților. Lutul, fiind un material abundent și ușor de modelat, era folosit atât pentru construcția locuințelor, cât și pentru obiecte de uz zilnic.

Pe lângă locuințele din lut, arheologii au descoperit și un cimitir sarmatic, care aparține unui popor nomad ce a trăit în această regiune acum aproximativ 1.900 de ani. Sarmații erau cunoscuți pentru stilul lor de viață nomadic, dar și pentru legăturile comerciale și culturale pe care le aveau cu alte popoare din regiune. Cimitirul descoperit include morminte simple, sugerând o organizare socială bazată pe legături de clan și tradiții spirituale, însă există și indicii ale unor ritualuri complexe, care demonstrează influențele culturale ale popoarelor cu care sarmații interacționau.

Situri arheologice extinse și relicve medievale

Cercetările desfășurate de arheologi în cadrul modernizării căii ferate au dus la descoperirea a nu mai puțin de 21 de situri arheologice, din care opt sunt aproape complet investigate. Aceste situri cuprind obiecte din diverse perioade istorice, oferind un context larg asupra evoluției vieții în zona Banatului. Printre acestea, situl numărul 10 este considerat cel mai mare și cel mai important sit arheologic descoperit până acum, având o întindere de trei kilometri.

Rezultate Loto joi, 14 noiembrie. Report de 9,41 milioane de euro la 6/49

Cum s-a produs carambolul de pe Autostrada A3, în care au fost implicate 12 mașini: “Efectiv, orice mașină venea intra una într-alta”

Relicvele găsite nu se limitează doar la epoca bronzului și la perioada sarmatică. Situl 10 a scos la lumină și urme din perioada medievală, mai exact din secolul al XV-lea. Aceste descoperiri demonstrează continuitatea locuirii în această regiune și aduc informații valoroase despre dezvoltarea așezărilor din Banat de-a lungul timpului. Casele din lut, mormintele sarmaților și obiectele medievale reflectă diferitele etape ale evoluției socio-culturale din această parte a Europei.

Schelete de animale și indicii despre viața cotidiană

O altă descoperire interesantă făcută în cadrul săpăturilor este situl 11, care conține un mormânt uriaș de animale, cu schelete de cai și bovine datând de aproximativ 100 de ani. Conform analizei preliminare, se pare că acest sit ar fi servit ca loc de îngropare pentru animalele de povară ale comunității, fiind utilizat probabil și pentru sacrificii sau alte ritualuri. Prezența acestor schelete sugerează o utilizare intensivă a animalelor în viața cotidiană, fie pentru muncă agricolă, fie pentru transport, evidențiind rolul vital al acestora în economia agricolă și socială a regiunii.

Importanța descoperirilor pentru istoria Banatului

Importanța acestor descoperiri pentru înțelegerea istoriei regiunii Banatului este de necontestat. Arheologii Muzeului Național de Istorie continuă să cerceteze aceste situri pentru a obține informații suplimentare despre modul de viață, cultura și credințele comunităților care au locuit în această zonă. Descoperirea sitului sarmatic și a relicvelor din epoca bronzului, precum și relicvele medievale, contribuie la reconstituirea unei istorii complexe a unei regiuni care a fost mereu un punct de întâlnire pentru diverse culturi și civilizații.

Modernizarea infrastructurii și valorificarea patrimoniului arheologic

Lucrările de modernizare ale tronsonului feroviar Timișoara – Arad, finanțate prin fonduri europene, nu numai că vor aduce îmbunătățiri semnificative în infrastructura de transport, dar au și un impact semnificativ asupra valorificării patrimoniului cultural și arheologic al regiunii. Pe lângă îmbunătățirile tehnologice ale liniei feroviare, care va permite trenurilor de pasageri să atingă viteze de până la 160 km/h, proiectul aduce și o contribuție importantă la cunoașterea și conservarea trecutului istoric al Banatului. Această combinație de modernizare și descoperire arheologică este un exemplu elocvent al modului în care proiectele de infrastructură pot coexista cu nevoia de a proteja și explora patrimoniul cultural, conform Opinia Timișoarei.