Una dintre cele mai vechi plante din lume a fost descoperită în munții din România. E o raritate care trăiește de peste 60.000 de ani în Carpați

Descoperirea unei plante care a supraviețuit timp de 60.000 de ani în Carpați aduce o nouă perspectivă asupra longevității și rezistenței vegetației în fața schimbărilor climatice extreme.

O echipă de cercetători din Cehia și România a găsit, în Carpații Orientali, o specie rară de plantă numită Andryala Laevitomentosa, care ar putea fi una dintre cele mai vechi plante de pe planetă.

Planta este cunoscută pentru capacitatea sa unică de a supraviețui în aceleași condiții de milenii întregi, datorită reproducerii vegetative, ceea ce înseamnă că s-a multiplicat prin clone, fără a produce semințe viabile.

Un simbol al adaptabilității extreme

Andryala Laevitomentosa este o plantă endemică cu o distribuție extrem de limitată, întâlnindu-se doar în cinci populații mici de pe o creastă din Munții Bistriței. Cu o întindere de doar 1,8 km, acest habitat restrâns reprezintă singura zonă din lume unde această specie a fost găsită.

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

Destinația de lux aleasă de Adelina Pestrițu pentru aniversarea soțului: cât costă să stai în „OZN”-urile din Arabia Saudită

Spre deosebire de majoritatea plantelor, Andryala Laevitomentosa nu produce semințe viabile, un proces care de obicei asigură diversitatea genetică și adaptarea. În schimb, planta se reproduce prin lăstari, formând clone identice genetic care au supraviețuit schimbărilor climatice severe, incluzând chiar glaciațiunile Pleistocenului.

Supraviețuirea acestei plante de-a lungul mileniilor demonstrează o capacitate extraordinară de adaptare la condiții de mediu variate. De la descoperirea sa în 1961 de către un student al Universității Babeș-Bolyai, Andryala Laevitomentosa a devenit obiect de studiu intens pentru cercetători, deoarece reprezintă un caz unic de rezistență în fața schimbărilor naturale majore.

Fiind o raritate botanică, această plantă reiterează importanța conservării biodiversității și protejarea habitatelor unice care asigură supraviețuirea unor specii vechi.

Stabilirea vechimii

Pentru a stabili vârsta clonelor de Andryala Laevitomentosa, echipa de cercetători a aplicat tehnici avansate de analiză genetică, descoperind astfel o diversitate genetică scăzută, dar cu diferențieri genetice semnificative între populații.

În total, au fost identificați doar 11 indivizi genetic distincți, dar longevitatea acestor clone este un fenomen remarcabil, oferind o imagine clară asupra capacității acestei plante de a supraviețui de-a lungul timpului.

Cercetătorii sugerează că cea mai „bătrână” clonă ar putea fi cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, reprezentând o adevărată minune a adaptabilității biologice. Descoperirea oferă date importante despre modul în care plantele pot rezista la schimbările extreme de mediu.

Potrivit prof. dr. Mihai Pușcaș, de la Facultatea de Biologie și Geologie și Grădina Botanică „Al. Borza” din cadrul UBB, longevitatea acestor clone demonstrează o capacitate extraordinară de supraviețuire, evidențiind rolul vital al conservării acestor organisme și a habitatelor lor naturale.

„Au fost identificați doar 11 indivizi distincți genetic, dar longevitatea și persistența acestor clone sunt incredibile. Astfel, cea mai «bătrână clonă» ar reprezenta unul dintre cei mai vechi, dacă nu chiar cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor, demonstrând astfel o capacitate remarcabilă de adaptare și supraviețuire a acestor organisme în fața schimbărilor de mediu”, a spus Mihai Pușcaș.

Importanța conservării habitatului

Această descoperire unică scoate în evidență importanța conservării ecosistemelor naturale care găzduiesc specii rare, precum Andryala Laevitomentosa. Habitatul acestei plante din Munții Bistriței reprezintă un mediu natural unic, iar pierderea oricărei clone ar însemna dispariția unei părți esențiale din istoria ecologică a regiunii.

Specia continuă să contribuie la studiile privind adaptarea plantelor la schimbările climatice moderne și joacă un rol crucial în înțelegerea modului în care speciile vegetale rare se pot adapta la mediile extreme.

Cercetătorii implicați în proiect, intitulat „Persistence over millennia through extreme clonal longevity: phylogenomic insight into history of one of the world’s rarest plant species”, subliniază că Andryala Laevitomentosa este o mărturie vie a rezistenței și adaptabilității naturii.

Membrii echipei de cercetare, printre care Mraz P, Flaskova L, Chrtek J, Mrazova V, Pușcaș M, Josefiova J și Zaveska E, au atras atenția asupra pericolului pe care îl prezintă degradarea habitatelor și au susținut necesitatea unor măsuri de protecție.