De ce Vrancea este inima activității seismice din România: cauze geologice și cel mai mare cutremur înregistrat

Pe 16 septembrie 2024, la ora 17:40, România a fost din nou zguduită de un cutremur semnificativ, cu magnitudinea de 5.2 pe scara Richter, produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri. Acest cutremur a fost resimțit puternic în orașe importante precum Buzău, Brașov, Focșani și Ploiești. Deși nu s-au raportat victime sau pagube majore, evenimentul a reamintit românilor de vulnerabilitatea lor la activitatea seismică din această zonă și de riscul constant pe care îl reprezintă cutremurele din Vrancea. Acest fenomen ne-a amintit de un adevăr inevitabil: Vrancea este inima seismică a României, responsabilă pentru cele mai puternice cutremure din istoria țării.

Cauzele geologice care fac din Vrancea un focar seismic

Regiunea Vrancea, situată în curbura estică a Munților Carpați, este una dintre cele mai active zone seismice din Europa. Aceasta concentrează peste 90% din activitatea seismică a României, iar majoritatea cutremurelor înregistrate aici sunt de origine tectonică, produse la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri. Conform studiilor efectuate de Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP), aceste seisme sunt cauzate de presiunile uriașe exercitate de mai multe plăci tectonice, inclusiv placa Euro-Asiatică, Africană și Indo-Australiană.

Deplasările acestor plăci generează tensiuni enorme în zona de convergență a microplăcilor tectonice, care cedează periodic, eliberând o cantitate imensă de energie. Această energie acumulată se eliberează sub forma cutremurelor, care pot atinge magnitudini de până la 7.9 grade pe scara Richter. Acesta este motivul pentru care cutremurele din Vrancea, chiar dacă se produc la adâncimi mari, au un impact semnificativ asupra întregii țări, fiind resimțite inclusiv în țările vecine, precum Bulgaria și Republica Moldova.

În ceea ce privește specificul geologic al acestei regiuni, cutremurele de adâncime din Vrancea au o caracteristică particulară: energia eliberată se distribuie pe o suprafață largă, ceea ce face ca efectele lor să fie mai puțin concentrate, dar resimțite pe distanțe mari. Bucureștiul, aflat la aproximativ 150 de kilometri de epicentrul zonei seismice Vrancea, este unul dintre orașele care suferă consecințele directe ale acestor mișcări tectonice.

Horoscop zilnic 26 decembrie 2024. Zodia care primește o invitație inedită pe care nu o va putea refuza

Ce mesaj le-a transmis Elena Lasconi românilor, de Crăciun: ”Împreună este mai ușor să trecem peste orice greutate!”

Harta seismică a României

Cel mai mare cutremur din istoria României: evenimentul din 1802

De-a lungul secolelor, Vrancea a produs cutremure devastatoare, însă cel mai mare dintre ele rămâne cel din 26 octombrie 1802, cunoscut drept „cutremurul cel mare”. Acesta a avut o magnitudine estimată la 7.9 grade pe scara Richter și a avut efecte dezastruoase în întreaga țară. Seismul s-a produs la o adâncime mare, specifică zonei Vrancea, și a fost resimțit de la Sankt Petersburg până în Insulele Egee.

În București, unul dintre cele mai afectate orașe, numeroase biserici au fost grav avariate, iar celebrul turn al Mănăstirii Colțea s-a prăbușit complet. Pagubele materiale au fost semnificative, însă datorită faptului că seismul s-a produs într-o zi de duminică, după slujba religioasă, numărul victimelor umane a fost relativ mic. Evenimentul din 1802 rămâne cel mai puternic cutremur înregistrat în România și reprezintă un punct de referință în istoria seismică a țării.

București și vulnerabilitatea sa la cutremure

Bucureștiul, capitala României, este una dintre cele mai expuse zone urbane la riscurile seismice din țară. Amplasarea sa pe un teren instabil, format din aluviuni și depozite de roci noi, amplifică undele seismice, crescând riscul de avarii majore în cazul unui cutremur puternic. De-a lungul timpului, orașul a fost afectat grav de cutremurele din 1802, 1940 și 1977, acesta din urmă provocând aproximativ 1.600 de victime și distrugând mii de locuințe.

Un aspect care contribuie la vulnerabilitatea orașului este starea infrastructurii. Peste 190 de clădiri din București sunt considerate pericol public în caz de cutremur, fiind încadrate în clasa I de risc seismic. În ciuda eforturilor autorităților de a consolida clădirile vulnerabile, multe dintre acestea rămân într-o stare critică, ceea ce amplifică riscurile în cazul unui cutremur major.

Seismele din Vrancea – Un pericol constant

Seismele din Vrancea nu sunt doar istorie, ci un pericol constant pentru România. Cutremurul din 16 septembrie 2024, cu magnitudinea de 5.2, este doar unul dintre numeroasele evenimente seismice care au loc în această zonă. Potrivit specialiștilor, în fiecare secol, Vrancea generează aproximativ 4-5 cutremure cu magnitudinea de peste 6.5 grade, iar acestea se produc cu o regularitate surprinzătoare.

Deși tehnologia modernă a permis înțelegerea mai profundă a mecanismelor care provoacă cutremurele din Vrancea, predicțiile precise privind momentul în care acestea se vor produce rămân imposibile. Cutremurele de mare adâncime sunt greu de anticipat, iar cercetătorii se bazează în principal pe analiza statistică a evenimentelor istorice. Seismologii estimează că următorul mare cutremur ar putea avea loc în decursul următoarelor decenii, însă momentul exact rămâne incert.

Concluzie

Vrancea este, fără îndoială, inima activității seismice din România, iar cutremurele produse aici continuă să fie o amenințare majoră pentru locuitorii țării. Cauzele geologice complexe care generează aceste mișcări tectonice fac din Vrancea una dintre cele mai active zone seismice din Europa. Evenimente precum cel din 16 septembrie 2024 ne reamintesc de importanța pregătirii și a măsurilor preventive pentru a face față viitoarelor cutremure. Istoria ne arată că seismele din Vrancea au un potențial devastator, iar populația trebuie să fie mereu pregătită pentru un nou eveniment de proporții.