Salariul minim european, o veste proastă pentru români. Creșterea venitului garantat va crește inflația și va îngropa puterea de cumpărare

Adoptarea Directivei UE privind salariile minime adecvate aduce schimbări semnificative pe piața muncii din România, dar aceste schimbări nu sunt lipsite de riscuri. Începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie va crește semnificativ, dar acest lucru ar putea avea efecte negative asupra economiei, potrivit unei analize realizate de Blocul Național Sindical (BNS). Printre principalele îngrijorări se numără riscul creșterii inflației și scăderea puterii de cumpărare, în special pentru cei cu venituri mici.

Impactul majorării salariului minim asupra inflației

Conform analizei BNS, creșterea salariului minim brut pe economie, prevăzută prin noua directivă europeană, va avea un efect direct asupra ratei inflației în România. Deși majorarea salariului minim este menită să asigure un venit adecvat pentru toți angajații, aceasta ar putea să se reflecte într-o creștere a prețurilor, mai degrabă decât în reducerea șomajului.

Specialiștii atrag atenția că, în timp ce salariile cresc, inflația ar putea eroda rapid aceste câștiguri, lăsând mulți angajați într-o situație financiară similară sau chiar mai precară decât înainte. Într-o economie ca cea din România, unde angajatorii deja se confruntă cu dificultăți în găsirea forței de muncă necesare, majorarea salariului minim ar putea pune și mai multă presiune pe prețurile de consum, deoarece companiile ar încerca să compenseze costurile salariale mai mari prin majorarea prețurilor produselor și serviciilor oferite.

Un alt aspect esențial este că inflația afectează în mod disproporționat persoanele cu venituri mici. Aceștia sunt cei mai vulnerabili la creșterea prețurilor, deoarece o parte mai mare din veniturile lor este alocată pentru nevoile de bază, cum ar fi alimentele și locuința. Astfel, chiar dacă salariul minim brut crește, puterea de cumpărare a acestor persoane ar putea rămâne neschimbată sau chiar să scadă, având în vedere creșterea costurilor de trai.

Un constructor din Turcia a primit o condamnare-record de 865 de ani de închisoare după cutremurul care a avut loc în Adana în 2023

Cum arată vila pentru care o familie de români a plătit 84.000 de euro pentru un sejur de 12 zile în Maldive. De ce servicii au beneficiat

Spirala salarii-prețuri: un risc major pentru economie

Unul dintre principalele riscuri identificate de analiza BNS este apariția unei spirale salarii-prețuri, un fenomen în care creșterea salariilor determină majorarea prețurilor, iar această creștere a prețurilor duce la noi cereri de creștere salarială. Această dinamică poate deveni periculoasă pentru economie, amplificând inflația și reducând competitivitatea firmelor românești pe piețele externe.

Acest fenomen este cu atât mai îngrijorător în contextul unei economii globale deja afectate de presiuni inflaționiste. În România, unde economia este încă vulnerabilă la fluctuațiile externe și la schimbările de pe piețele internaționale, o spirala salarii-prețuri ar putea destabiliza semnificativ mediul economic intern. Mai mult, această situație ar putea duce la o pierdere a încrederii în economia națională, ceea ce ar putea descuraja investițiile străine și ar putea afecta negativ perspectivele de creștere economică pe termen lung.

Pentru a contracara aceste efecte, economiștii sugerează că ar fi necesar un mix de politici economice eficiente. Acestea ar include măsuri de ajustare structurală, politici fiscale și monetare adecvate, care să atenueze impactul negativ al creșterii salariului minim asupra inflației și să protejeze veniturile reale ale populației. De exemplu, o politică fiscală bine calibrată ar putea include măsuri de susținere pentru întreprinderile mici și mijlocii, care ar putea fi cele mai afectate de creșterea costurilor salariale, asigurându-se astfel că aceste firme nu sunt forțate să-și închidă porțile sau să reducă locurile de muncă.

De la salariul minim la salariul de trai: o soluție pe termen lung?

În fața acestor provocări, raportul BNS sugerează o abordare pe termen lung care implică tranziția de la conceptul de „salariu minim garantat” la cel de „salariu de trai” (living wage). Acest concept ar reprezenta un venit suficient pentru a acoperi toate nevoile de bază ale unui angajat și ale familiei sale, oferind, în același timp, posibilitatea de a economisi pentru eventuale situații neprevăzute.

Un „salariu de trai” ar trebui să fie calculat pe baza costurilor reale de trai, incluzând cheltuieli pentru hrană, locuință, îmbrăcăminte, transport și alte nevoi esențiale, precum și un venit suplimentar pentru economii. Implementarea unui astfel de concept ar putea oferi o soluție mai sustenabilă pe termen lung, reducând presiunile inflaționiste și asigurându-se că toți angajații au acces la un nivel de trai decent.

Cu toate acestea, introducerea unui „salariu de trai” ar necesita un efort concertat din partea guvernului, sindicatelor și angajatorilor pentru a se asigura că acesta este implementat corect și că nu duce la dezechilibre economice suplimentare. De asemenea, ar fi necesară o revizuire a politicilor fiscale și de asistență socială pentru a sprijini tranziția către un astfel de sistem și pentru a proteja persoanele cu venituri mici în această perioadă de schimbare.

Deși creșterea salariului minim european aduce beneficii evidente, precum îmbunătățirea condițiilor de viață pentru angajați și reducerea inegalităților salariale, aceasta vine și cu provocări semnificative pentru economia României. Riscul majorării inflației și erodării puterii de cumpărare sunt preocupări reale care necesită o abordare atentă din partea autorităților.

În acest context, este esențial ca guvernul să adopte măsuri complementare pentru a contracara aceste riscuri și pentru a asigura că creșterea salariului minim nu duce la o deteriorare a standardelor de viață pentru cei mai vulnerabili. Implementarea conceptului de „salariu de trai” ar putea fi un pas important în această direcție, dar va necesita o planificare și o cooperare atentă între toate părțile implicate.

În final, succesul acestei inițiative va depinde de capacitatea României de a echilibra nevoia de a asigura un venit adecvat pentru toți angajații cu necesitatea de a menține stabilitatea economică și de a evita efectele negative ale inflației. Cu o planificare atentă și o implementare eficientă, creșterea salariului minim european ar putea reprezenta o oportunitate de a construi o economie mai echitabilă și mai rezistentă pe termen lung.