NASA a descoperit semne „posibile” de viață pe Marte

Descoperirea semnelor „posibile” de viață pe Marte de către roverul NASA Perseverance a captat atenția comunității științifice și a publicului larg. Aceste semne sugerează că Planeta Roșie ar fi putut găzdui forme de viață microscopice în trecutul său îndepărtat, deschizând noi perspective asupra posibilității existenței vieții în afara Terrei, scrie Space.com.

Descoperirea rocii Cheyava Falls

Pe 21 iulie, roverul Perseverance a descoperit o rocă în formă de săgeată cu vene ce curg prin ea, în timp ce explora vechiul canal fluvial Neretva Vallis din craterul Jezero. Această rocă, denumită Cheyava Falls, are dimensiuni aproximative de 1 metru pe 60 cm și prezintă trăsături intrigante. Oamenii de știință de la NASA au identificat urme de material organic, pete asemănătoare microbilor fosilizați de pe Pământ și semne că apa a curs odată prin aceasta.

Ken Farley, om de știință principal al misiunii la Institutul de Tehnologie din California, a descris Cheyava Falls drept „cea mai enigmatică, complexă și potențial importantă rocă investigată până acum de Perseverance”. Aceasta a fost găsită în regiunea craterului Jezero, cunoscută pentru potențialul său de a fi fost un mediu propice pentru viață acum miliarde de ani.

Importanța biologică a rocii

Trăsăturile chimice și structurile observate în Cheyava Falls ar putea fi rezultatul activității formelor de viață microscopice din trecut. Scanările efectuate cu instrumentul Sherloc al roverului Perseverance au indicat prezența compușilor organici – molecule pe bază de carbon considerate blocuri de construcție ale vieții. Aceste molecule, deși esențiale pentru viață, pot apărea și prin procese non-biologice, ceea ce complică interpretarea descoperirilor.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

Roca prezintă vene mari albe de fosfat de calciu, alături de benzi roșiatice, probabil de hematită. La o examinare mai atentă, au fost observate zeci de pete mici, asemănătoare cu cele ale unui leopard, fiecare înconjurată de un inel negru conținând fier și fosfat. David Flannery, astrobiolog la Universitatea Tehnologică din Queensland și membru al misiunii, a subliniat că pe Pământ, trăsături similare sunt adesea asociate cu înregistrări fosilizate ale microbilor, ceea ce face ca descoperirea de pe Marte să fie și mai fascinantă.

Roverul Perseverance al NASA a descoperit „pete” pe o rocă denumită „Cheyava Falls” în craterul Jezero de pe Marte, în luna iulie. (Foto: NASA/JPL-Caltech/MSSS)

Perspective pentru viitor

Deși echipa de cercetare subliniază că procesele non-biologice ar putea explica, de asemenea, caracteristicile observate, descoperirea Cheyava Falls adaugă la dovezile că Marte a fost odată o planetă mai caldă și mai umedă, capabilă să susțină viața. Dacă viața a evoluat vreodată pe Marte, urmele ar trebui să rămână în rocile sale, iar Perseverance continuă să exploreze pentru a găsi și alte indicii.

Profesorul John Bridges de la Universitatea Leicester a subliniat importanța acestei descoperiri, afirmând: „Acesta este scopul misiunii de Returnare a Probeler de pe Marte. Nu am văzut niciodată ceva asemănător de la Marte, nici în colecțiile noastre de meteoriți marțieni, nici cu Laboratorul de Științe Marte sau alte landere.”

Profesorul Charles Cockell, astrobiolog la Universitatea Edinburgh, a adăugat: „Deși aceste trăsături nu oferă dovezi neechivoce ale vieții, ele confirmă că Marte a fost o planetă foarte dinamică, cu toate ingredientele necesare pentru viață, inclusiv carbon organic. Trebuie să aducem înapoi probe sau, și mai bine, să trimitem oameni, pentru a descoperi dacă vedem semnele vieții.”

Descoperirea de la Cheyava Falls reprezintă un pas major în explorarea marțiană și în înțelegerea istoriei planetelor din sistemul nostru solar. Pe măsură ce Perseverance continuă să investigheze suprafața marțiană, oamenii de știință speră să găsească noi dovezi care să ne apropie de răspunsul la întrebarea fundamentală: suntem singuri în univers?