Sfinții Constantin și Elena, eliberatorii creștinismului. Semnul divin pe care împăratul roman l-ar fi primit pe câmpul de luptă
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt serbați în fiecare an, pe data de 21 mai, de către creștini, însă puțini sunt cei care știu, cu adevărat, cine au fost cei despre care se spune că sunt ocrotitorii și eliberatorii creștinismului. Ce schimbări uriașe au adus împăratul roman și mult iubita lui mamă.
Semnul divin primit de împăratul Constantin cel Mare
Constantin cel Mare, cunoscut și sub numele de Constantin I, a fost unul dintre cei mai cunoscuți și importanți împărati romani, domnind în perioada 306 – 337.
Născut în anul 272 în Naissus (astăzi Niš, Serbia), el este renumit pentru contribuțiile sale majore la creștinism și pentru rolul său în transformarea Imperiului Roman.
Înainte de urcarea sa pe tron, creștinismul era o religie persecutată. În anul 312, înaintea bătăliei de la Podul Milvian, împotriva lui Maxentius, împăratul Constantin ar fi avut o viziune care i-a schimbat viața pentru totdeauna.
Legenda spune că fiul Elenei ar fi văzut pe cer o cruce luminoasă, cu inscripția ”In hoc signo vinces” (n.r. – ”Prin acest semn vei învinge”). Având încredere în semnul divin, Constantin cel Mare a ordonat soldaților săi să picteze simbolul creștin pe scuturile lor, câștigând, astfel, bătălia decisivă.
Un an mai târziu, în 313, Constantin cel Mare a emis Edictul de la Milano, prin care a legalizat creștinismul, permițând libertatea religioasă în cadrul Imperiului Roman.
Acest act a pus capăt persecuțiilor credincioșilor și, în scurt timp, creștinismul a devenit religia dominantă a imperiului. În 325, sfântul a convocat Primul Sinod de la Niceea, care a stabilit multe dintre fundamentele doctrinare ale creștinismului.
Vezi și: Rugăciune puternică către Sfinții Constantin și Elena. Te ferește de necazuri
Sfânta Elena a descoperit crucea pe care a fost răstignit Iisus
Mama lui Constantin cel Mare a avut și ea un rol crucial în promovarea și răspândirea creștinismului. Născută în jurul anului 248, Elena a fost o femeie de origini modeste, o femeie simplă, blândă și muncitoare.
Părintele împăratului roman a devenit, rapid, una dintre cele mai importante figuri din istoria creștinismului datorită credinței și acțiunilor sale.
După ce fiul ei a urcat pe tronul Imperiului Roman, Elena a primit titulatura de ”Augusta” , jucând un rol activ în viața religioasă a imperiului. Una dintre cele mai notabile realizări ale Sfintei Elena îl reprezintă pelerinajul său în Țara Sfântă.
În timpul călătoriei în Israel, ea a descoperit Crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, un eveniment de o mare importanță religioasă. Elena a inițiat, de asemenea, construirea mai multor biserici pe locurile sfinte, inclusiv Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Moștenirea Sfinților Constantin și Elena
Moștenirea Sfinților Constantin și Elena este vastă și continuă să influențeze creștinismul și în ziua de astăzi. Constantin cel Mare este adesea amintit ca primul împărat creștin și ca un promotor al toleranței religioase.
Transformările pe care le-a adus în Imperiul Roman au permis creștinismului să se răspândească și să se consolideze.
Mama lui, sfânta Elena, este venerată pentru devotamentul ei profund față de credință și pentru eforturile sale de a proteja și promova locurile sfinte ale creștinismului.
Descoperirea Sfintei Cruci și inițiativele sale de construire a lăcașurilor sfinte au avut un impact durabil asupra creștinilor din întreaga lume.
Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți nu doar pentru realizările lor istorice, ci și pentru exemplul de credință și devoțiune pe care l-au oferit. În tradiția ortodoxă, ei sunt considerați „întocmai cu Apostolii” datorită contribuției lor semnificative la răspândirea creștinismului.
Aproape două milioane de români își sărbătoresc onomastica pe 21 mai
În fiecare an, pe 21 mai, creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc ziua Sfinților Constantin și Elena. Aceasta este o zi de rugăciune și reflecție, în care credincioșii își amintesc de viața și realizările celor doi sfinți.
În biserici și mânăstiri din toate colțurile Europei, în ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena se oficiază slujbe speciale, iar credincioșii se roagă pentru ocrotirea și îndrumarea sfinților.
În România, această zi este deosebit de importantă, aproape două milioane de români purtând numele sau derivate de la Constantin și Elena. Sărbătoarea este marcată de tradiții și obiceiuri locale, care reflectă respectul și admirația față de cei doi sfinți.