De unde provine numele Palatului Victoria din București. Sediul Guvernului României a adăpostit cei mai puternici oameni politici ai țării

Sediul Guvernului României, situat în Piața Victoriei din București, este un reper important al Capitalei, cu o istorie bogată și o arhitectură impresionantă. Construcția impunătoare găzduiește principalele birouri ale administrației centrale și este locul unde se iau deciziile majore care afectează întreaga țară. Ion Antonescu, Ana Pauker, Petru Groza, Ilie Verdeț, Elena Ceaușescu, Petre Roman sunt doar câteva dintre numele importante din politica autohtonă care au avut birouri în mărețul palat.

Istoria sediului Guvernului României

Clădirea care adăpostește, astăzi, sediul Guvernului României a fost inițial destinată Ministerului de Externe. Construcția a început în 1937, sub conducerea arhitectului Duiliu Marcu, un nume de referință în arhitectura românească interbelică.

Lucrările au fost finalizate în 1952, în perioada regimului comunist, iar destinația clădirii a fost schimbată pentru a deveni sediul Consiliului de Miniștri, denumire sub care era cunoscut atunci Guvernul României.

”Atât interioarele, cât și fațadele Palatului Victoria ilustrează preocuparea de a păstra fundamentul clasic și de a face să apară în concepția de ansamblu și în studiul detaliilor ideea de simplitate modernă.

Preocuparea mea de a găsi soluții originale românești, de a lua din arhitectura clasică numai claritatea, simplitatea, ponderea, euritmia, proporțiile, meticulozitatea studiilor de detaliu,

precizia execuției au constituit pentru mine o linie de conduită, un crez care mi-a servit ca îndreptar în întreaga mea activitate”, mărturisea arhitectul Duiliu Marcu, în Revista Arhitectură 1912-1960.

De unde provine numele de Palatul Victoria

Palatul este un exemplu de arhitectură monumentală, specifică perioadei interbelice, cu influențe neoclasice și elemente de monumentalism socialist adăugate ulterior.

Ce au furat hoții din vilă lui Florin Salam. Pagubă uriașă pentru artist

Avertizare de la salvamontiști: pericol ridicat de avalanșe în munți

Construcția este masivă, cu linii clare și simetrice, dominată de fațade impunătoare și detalii arhitecturale care subliniază puterea și autoritatea instituției.

Clădirea se întinde pe o suprafaţă de 26.000 de metri pătraţi, iar în suboluri se află 12 kilometri de arhivă diplomatică, din anii ’40 și până în prezent. Cea mai spectaloasă încăpere este Sala Transilvania, cu 71 de metri lungime și 10 metri lățime.

Numele Palatului Victoria, asemeni celui al pieței din centrul municipiului, face referire la victoria românilor adusă de către soldații triumfători în câștigarea Războiului de Independență din anul 1878.

Vezi și: Palatul lu’ Beizadea Vițel, o bijuterie arhitectonică în inima Bucureștiului. A “văzut” gloria Capitalei până a fost ras de pe fața pământului de tovarăși

Funcționalitate și rol

Odată cu prăbușirea regimului comunist și instaurarea democrației, în 1990, Palatul Victoria devine sediul primului guvern al României post-comuniste. În 2004, construcția fabuloasă este inclusă în Lista Monumentelor Istorice.

Piața Victoriei, locul unde este amplasat sediul Guvernului țării noastre, reprezintă un nod rutier și administrativ central al Bucureștiului.

Este un loc de întâlnire pentru diverse manifestări publice, proteste și evenimente politice. Piața, cunoscută pe vremuri drept ”Podul Mogoșoaiei” este înconjurată de alte clădiri importante, inclusiv Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” și Muzeul Național de Geologie.

Modernizări și îmbunătățiri

Clădirea Guvernului găzduiește birourile prim-ministrului, ale miniștrilor și ale secretarilor de stat. De asemenea, aici au loc ședințele de Guvern, conferințele de presă și alte întâlniri oficiale. Securitatea este asigurată de SPP (Serviciul de Protecție și Pază), iar accesul publicului este strict controlat.

De-a lungul anilor, clădirea a suferit diverse modernizări și renovări pentru a se adapta cerințelor contemporane și standardelor de securitate. Aceste lucrări au inclus îmbunătățirea infrastructurii, actualizarea sistemelor de comunicații și implementarea de măsuri de siguranță moderne.

Vezi și: Cel mai bizar palat din București. Ar fi împlinit 123 de ani, dacă nu ar fi fost demolat