De ce s-au oprit egiptenii din a mai construi piramide, de fapt. Misterul care a intrigat comunitatea de istorici

Piramidele egiptene sunt printre cele mai remarcabile și recunoscute structuri construite vreodată de om. Aceste monumente grandioase au fost ridicate în perioada Regatului Vechi și a Regatului Mijlociu al Egiptului Antic, cu scopul principal de a servi drept morminte pentru faraoni și nobili.

Cu toate acestea, construcția piramidelor a încetat brusc în timpul Regatului Nou. De ce au renunțat egiptenii la această practică monumentală? Răspunsul la această întrebare implică o combinație de factori economici, religioși, politici și de securitate.

Evoluția piramidelor egiptene

Construcția piramidelor a început în timpul Dinastiei a Treia a Regatului Vechi, cu piramida în trepte a faraonului Djoser, proiectată de arhitectul Imhotep.

Aceasta a marcat o tranziție de la mormintele anterioare, mastabele, la structuri mult mai grandioase. Piramidele din Regatul Vechi, cum ar fi Marea Piramidă de la Giza construită pentru faraonul Khufu (Cheops), sunt cele mai cunoscute și impresionante realizări arhitecturale ale acelei perioade.

Statuia din Parcul Cișmigiu ce potolește setea trecătorilor de aproape 100 de ani. Cum și-a găsit sfârșitul Sissi Ștefanidi la doar 21 de ani

Cine beneficiază de pensia de urmaș, la final de 2024. Cum se calculează aceasta, de fapt

În timpul Regatului Mijlociu, construcția piramidelor a continuat, dar la o scară mai redusă și cu tehnici de construcție diferite.

Piramidele au devenit mai mici și mai puțin durabile, din cauza utilizării de materiale inferioare comparativ cu calcarul de înaltă calitate folosit în piramidele din Giza.

Factori economici și sociali

Unul dintre principalele motive pentru care egiptenii au încetat să construiască piramide este legat de costurile uriașe asociate cu aceste proiecte monumentale.

Construcția unei piramide necesită resurse semnificative – muncă intensivă, materiale de construcție, precum și logistică și organizare complexă. În timpul Regatului Vechi, economia Egiptului putea susține aceste proiecte datorită centralizării puterii și abundenței resurselor.

Cu toate acestea, pe măsură ce timpul a trecut, presiunile economice și sociale au crescut. Regatul Vechi a cunoscut o perioadă de declin, marcată de instabilitate politică și economică, iar resursele necesare pentru construirea piramidelor au devenit tot mai greu de obținut. Aceasta a fost una dintre cauzele importante ale încetării construcției piramidelor la scară largă.

Schimbările religioase

Religia a jucat un rol esențial în viața egiptenilor și, implicit, în modul în care își construiau mormintele. În timpul Regatului Vechi, faraonii erau considerați zei pe Pământ, iar piramidele erau văzute ca mijloace de a facilita ascensiunea acestora către viața de apoi. Cu timpul, însă, credințele religioase s-au schimbat.

În perioada Regatului Nou, cultul lui Osiris, zeul morților și al învierii, a devenit predominant. Acest cult a pus mai mult accent pe îngroparea subterană și pe camerele mortuare ascunse.

Valea Regilor, un complex de morminte regale ascunse în munți și dotate cu comori și picturi elaborate, a devenit locul preferat de îngropare pentru faraoni.

Securitatea mormintelor

Un alt factor esențial în încetarea construcției piramidelor a fost problema securității. Piramidele, prin însăși monumentalitatea și vizibilitatea lor, erau ținte atractive pentru jefuitori de morminte.

În ciuda eforturilor de a le proteja cu diverse capcane și măsuri de securitate, majoritatea piramidelor au fost jefuite de-a lungul timpului, iar comorile lor au fost furate.

În contrast, mormintele din Valea Regilor erau construite subteran, în locații secrete, ceea ce le oferea o protecție mai bună împotriva jefuitorilor.

Această metodă de îngropare era mult mai eficientă în păstrarea comorilor și a integrității mormintelor regale, motiv pentru care a devenit preferată în Regatul Nou.

Politica și centralizarea puterii

Politica și structura de putere a Egiptului au avut și ele un impact asupra deciziei de a renunța la construirea piramidelor. În timpul Regatului Vechi, faraonii dețineau o putere centralizată și absolută, care le permitea să mobilizeze resursele necesare pentru construcția unor astfel de proiecte monumentale.

În schimb, în perioadele ulterioare, puterea s-a descentralizat treptat, iar resursele erau distribuite între numeroși conducători regionali.

Această descentralizare a însemnat că faraonii aveau mai puțin control asupra resurselor și forței de muncă, ceea ce a făcut dificilă realizarea proiectelor la scara piramidelor din Giza.

În plus, conflictele interne și instabilitatea politică au contribuit la prioritizarea altor necesități decât construirea de morminte monumentale.

Încetarea construcției piramidelor în Egiptul Antic a fost rezultatul unei combinații complexe de factori economici, religioși, politici și de securitate.

Deși piramidele au rămas simboluri puternice ale puterii și ingeniozității egiptene, schimbările în credințele religioase și în structura politică, precum și preocupările legate de securitatea mormintelor, au condus la adoptarea unor metode de îngropare mai sigure și mai practice.

Astfel, în loc să continuie construirea unor structuri monumentale vizibile și vulnerabile, egiptenii din Regatul Nou au preferat să își îngroape faraonii în morminte ascunse, oferind o protecție mai bună pentru comorile regale și un loc de odihnă mai sigur pentru conducătorii lor.

Această evoluție reflectă capacitatea de adaptare a civilizației egiptene la noile condiții și nevoi, asigurându-i astfel continuitatea și prosperitatea pentru multe secole.