Decizia Regelui Carol I care a schimbat istoria Europei. Cine a fost Margherita, femeia care ar fi putut să-i fie soție

Adevărul este că, în lumea monarhiilor europene, istoria a fost adesea presărată cu evenimente dramatice, iar unul dintre acestea este asasinarea regelui Umberto al Italiei. Evenimentul, în sine, pare să fi avut o oarecare legătură cu România acelor timpuri, chiar dacă destul de vagă.

Începurile Regelui Umberto al Italiei și căsătoria cu cea care ar fi putut fi regina României

Născut la Torino, pe 14 martie 1844, Umberto s-a remarcat încă de la o vârstă destul de fragedă prin implicarea în războaiele de independență ale Italiei, făcând parte dintr-o dinastie care a marcat istoria acestei țări.

În ciuda originilor nobile și a educației solide pe care a primit-o, viața personală a regelui Umberto a fost umbrită de zvonuri și speculații dintre cele mai diverse. Una dintre aceste speculații sugera că soția sa, Margherita Teresa Giovanna, prințesă de Savoia, ar fi putut deveni regina României, într-un univers paralel.

Mai exact, în momentul în care regele Carol I și-ar fi căutat soție, Margherita Teresa Giovanna se afla pe lista pretendentelor, însă soarta i-a hărăzit cu totul altceva, se pare.

Prima declarație a lui Jador, după nunta cu Oana Ciocan. Artistul a publicat pozele oficiale de la eveniment: ”Începutul unei vieți pline de iubire”

Singura fotografie cu Oana Ciocan în rochie de mireasă. Soția lui Jador a arătat ca o prințesă în ziua nunții

Aceasta este, fără dar și poate, o ipoteză îndrăzneață, dar plauzibilă, având în vedere că prințesa Margherita era cunoscută pentru personalitatea sa puternică și popularitatea în rândul oamenilor din Italia.

Despre ea. se spune că era numită „regina perlelor”, întocmai pentru că îi plăcea luxul un pic mai mult decât prevedea moralitatea.

Regele Umberto al Italiei

Controversele personale

Totuși, viața conjugală a femieii cu Regele Umbertp nu a fost lipsită de controverse. Zvonurile venite direct de la curtea regală sugerau că Umberto ar fi avut o relație extraconjugală cu Eugenia Attendolo Bolognini, ceea ce ar fi dus la declinul mariajului cu Margherita.

Aceste aspecte intime nu au rămas neobservate de către publicul larg, alimentând și mai mult speculațiile și curiozitatea față de situația cuplului regal, care nu era una „roz”.

În ciuda acestor zvonuri, Margherita și Umberto au rămas figuri importante în peisajul politic și social al Italiei.

Regina a fost activ implicată în diverse activități caritabile și culturale, fiind privită cu admirație de către popor, dar în egală măsură cu multă compasiune pentru situația prin care trecea. Acest lucru a fost evident și în perioada tragică a asasinatului regelui Umberto.

Pe 29 iulie 1900, în timp ce se afla la Monza, Umberto I a fost ucis de un anarhist pe nume Gaetano Bresci, la câțiva ani după ce a scăpat miraculos dintr-o altă tentativă de asasinat.

Margherita a fost vizibil afectată de această tragedie și a trebuit să facă față unor noi provocări, cum ar fi susținerea fiului ei, Victor Emmanuel al III-lea, în preluarea tronului Italiei. În paralel, unii sugerau că aceasta ar fi fost responsabilă pentru asasinat, însă teoria nu a fost niciodată dovedită.

Moartea ei, din anul 1926, a fost marcată de o ceremonie cu fast, fiind înmormântată alături de soțul său în Panteonul din Roma.

Astfel, povestea asasinării regelui Umberto al Italiei și posibila implicare a reginei Margherita în viața politică și socială a țării reprezintă doar câteva dintre capitolele fascinante ale Italiei, dar care ne arată cam cât de diferit ar fi fost manualul de istorie al țării noastre dacă Regele Carol I ar fi ales-o.

Regele Carol I al României și Regina Elisabeta