INTERVIU “Băieții buni ajung în Rai” – Când poți vedea cel mai nou film românesc și de ce ar trebui să mergi în cinematografe

Noul lungmetraj românesc “Băieții buni ajung în Rai”, scris și regizat de Radu Potcoavă, produs de Wearebasca și distribuit de Forum Film, va avea lansarea pe 22 martie.

În rolul principal este Bogdan Dumitrache care-l interpretează pe Dan, iar din distribuție mai fac parte: Cosmina Stratan, Sergiu Costache, Florentina Țilea, Silviu Pintileasa, Șerban Pavlu, Marian Râlea, Aura Călărașu. Imaginea este semnată de Andrei Butică și montajul de Cătălin Cristuțiu.

Povestea filmului românesc românesc “Băieții buni ajung în Rai” este următoarea: după ce moare într-un accident de mașină, Dan, un bărbat de 41 de ani ajunge în Paradis. Pe o plajă pustie, unde întotdeauna vremea e caldă și berea e rece, află repede că nu e singur. Laura, fata de care era îndrăgostit în liceu, e și ea aici. Va reuși Dan, în sfârșit, să îi spună „Te iubesc”? Asta vei afla dacă vei vedea filmul în cinematografe.

Redacția Playtech a discutat cu regizorul Radu Potcoavă și cu actorii Bogdan Dumitrache și Florentina Țilea, pentru a afla de ce trebuie să vedem filmul românesc “Băieții buni ajung în Rai”.

La ce oră se deschid secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024. Orarul secțiilor din țară și diaspora

Apare o nouă firmă pe piața RCA din România. Ce prețuri propune și care este originea companiei

Regizorul “Băieții buni ajung în Rai”, Radu Potcoavă

Playtech: Care a fost sursa ta de inspirație pentru povestea acestui film și cum ai dezvoltat conceptul inițial?

Radu Potcoavă: Ideea mi-a venit la o înmormântare la care nu prea s-a bocit. În schimb s-a ascultat ceva muzică rock, s-a zâmbit și parcă plutea… așa… speranța că acel om se va duce într-un loc mai bun în care nu există bani, credite, trafic, probleme.

Cum am ajuns acasă, m-am apucat de scris. A ieșit o poveste pe care am mai schimbat-o, am mai modificat-o – în funcție de buget, de actori, de locații și altele. Și asta a ieșit.

Radu Potcoavă, regizorul filmului, la filmările Băieții buni ajung în Rai

Playtech: Ce așteptări aveai inițial de la actorii tăi și cum crezi că au reușit să îndeplinească acele așteptări?

Radu Potcoavă: Aveam așteptări foarte mari, iar ei le-au depășit. Cu majoritatea dintre ei mai lucrasem deja. Cu ceilalți, îmi doream să lucrez de mai multă vreme. A fost o gașcă mișto. M-aș băga la vreo mie de sequel-uri tot cu ei.

Playtech: Cum ai abordat construcția atmosferei și a tonului în film pentru a transmite mesajul dorit?

Radu Potcoavă: În perioada de pregătire, fiica mea avea doi ani. Îi citeam povești la greu, în fiecare seară. Poveștile au ilustrații, unele destul de naive din punct de vedere plastic (figurativ, profunzime/perspectivă etc). Și, totuși, copiii se simt atrași de ele. Așa am ajuns la ideea de a spune această poveste din film într-o manieră cât mai simplă, cât mai pe înțelesul tuturor, fară prea multe „artisticăreli” și chestii complicate. Ah, și neapărat cu final – „Și-am încălecat pe-o șa…”.

Playtech: Care a fost cel mai mare obstacol pe care l-ai întâmpinat în timpul procesului de producție și cum l-ai depășit?

Radu Potcoavă: Finanțarea. Și eu, și Claudiu Mitcu (producătorul filmului) ne-am petrecut pandemia  și lockdown-ul făcând prezentări, zoom-uri, team view-uri, mailuri, telefoane etc. S-a reușit, dar s-a și muncit.

Apoi, a doua mare provocare a fost să găsim plaja pustie din poveste. Așa că am tot luat la pas litoralul românesc, plus Delta. Necâștigător. Până la urmă, am ajuns tot în locul în care ne petrecem vacanțele de ceva ani încoace – undeva în Bulgaria.

Radu Potcoavă, regizorul filmului, la filmările Băieții buni ajung în Rai

Playtech: O întâmplare memorabilă sau amuzantă de la filmări?

Radu Potcoavă: Au fost multe. Pornind de la dublura Cosminei Stratan pentru secvențele de înot – Dan Zărnescu, care intra în apa îmbrăcat în neopren și cu perucă, spre deliciul turiștilor de pe plajă.

Apoi, la secvența înmormântării, două doamne care întâmplător treceau prin capelă, aproape au leșinat atunci când mortul (Bogdan Dumitrache) s-a ridicat din coșciug și a cerut o țigară. Ah, și petrecerea cu ocazia zilei de naștere a patroanei hotelului în care eram cazați, în Bulgaria (căreia i se spune Madam Boss): una cu muzică disco de anii ’80 – ’90, trupă de dansatori costumați în păsări flamingo și o orgă de lumini în nu știu câte culori. Ceva de vis.

Playtech: Ce crezi că trebuie să aibă un film românesc, că să aibă succes la public?

Radu Potcoavă: Poveste mișto. Actori credibili. Imagini breathtaking (gata cu apartamentele comuniste). Neapărat ritm, să se întâmple în permanență ceva – că, altfel, oamenii deschid telefonul și nu îți dorești asta, tu, regizore. Muzica. Și neapărat să se audă bine, sau măcar să înțeleg ce vorbesc actorii în TOT filmul – da, se poate.

Playtech: Ce aspecte crezi că definesc distinctiv filmul tău în peisajul cinematografic actual?

Radu Potcoavă: Că se ia și nu prea se ia în serios – adică își asumă un ton simplu, naiv, poate chiar copilăresc („de basm”) de a vorbi despre chestii serioase: moarte, Rai, Iad, sfinți, Dumnezeu. Că nu se teme să o dea în glumă. Că rămâne casual  și cool (sper!) timp de o oră jumate. Că nu își propune să devină prețios, moralist sau filozofic, nici măcar o secundă. În schimb, da, vrea să te facă să râzi și să uiți timp de 90 de minute de ROBOR/IRCC, inflație, salariu, acciza la benzină, taxa pe zahăr etc.

Playtech: Cum crezi că acest film contribuie la evoluția cinematografiei românești și la dialogul cultural contemporan?

Radu Potcoavă: Sincer, nu cred că ne-am gândit atât de departe… Pur și simplu noi, echipa de filmare, am luat o poveste care ne-a plăcut și am încercat să o spunem cât de bine și de funny am putut noi. Doar, să zicem, că poate ne-am dori să nu mai luăm atât de în serios toată treaba asta cu moartea (ghici ce, toți murim), religia și limuzinele ei germane și să ne imaginăm un Dumnezeu mai aproape de noi și mai „ca noi” – adică noi rupem brandurile la mall, iar el e așa de fraier ca să poarte tot haina aia albă de acum câteva mii de ani?

Playtech: Dacă poți să ne spui, care este următorul tău proiect cinematografic?

Radu Potcoavă: E ceva pe acțiune, cu „băiețași”, o poveste filmată dintr-un singur cadru, în care camera însoțește în timp real personajele prin diferite locații din cartierul Drumul Taberei (acolo unde am copilărit eu). Încă nu știm ce o să iasă din treaba asta, deocamdată suntem în faza de montaj. Poate un film sau poate un prim episod dintr-un serial? Vedem.

Playtech: Există vreo șansă să vedem filmul pe Netflix sau Max anul acesta? Ce părere ai despre „era streaming-ului”, are mai mult succes un film pe aceste rețele sau își pierde esența din sala de cinema?

Radu Potcoavă: Încă nu știu pe ce platformă va fi difuzat filmul „Băieții buni ajung în Rai”. Sau dacă și când va fi difuzat. Oricum, vorbim de două experiențe complet diferite – cel puțin pentru mine, ca spectator. Televizorul e pentru știri, fotbal, desene animate și maxim un documentar din ăla frumos de pe Discovery.

La cinema ai ditamai ecranul, sunet ca lumea, plus marele avantaj:  te duci să vezi un film și vezi un film cap-coadă – dragi părinți de copii mici, știți ce zic, da? Sincer, când e vorba de un serial, nu prea mă doare inima să pun pauză și să îmi văd de ale mele, apoi să-l reiau (poate chiar a doua zi); când e vorba de filmele alea bune, mă oftic și când îmi sună telefonul/whatsapp-ul. Mergeți la cinema!

Bogdan Dumitrache, actor din distribuția “Băieții buni ajung în Rai”

Playtech: Care a fost aspectul cel mai provocator sau interesant al personajului tău în acest film?

Bogdan Dumitrache: Când am citit prima dată scenariul  „Băieții buni ajung în Rai” scris de Radu Potcoavă, am descoperit o comedie specială, iar Dan mi s-a părut  un personaj amuzant, chiar dacă, de fapt, nu are deloc această intenție.

Îmi place mult această suprapunere între umorul care se naște dintr-o situație și nu din joc, neapărat, și  actorii care sunt mai degrabă serioși, iar umorul vine din context.

Bogdan Dumitrache, actor la filmările Băieții buni ajung în Rai

Playtech: Cum ai abordat procesul de construire a personajului și ce surse de inspirație ai folosit?

Bogdan Dumitrache: Prima și cea mai importantă indicație pe care mi-a dat-o Radu este, de fapt, scenariul, pe care l-a scris știind că eu voi juca acest rol. Am ținut cont de etapele procesului durerii, despărțirii de viață: negare, furie, negociere, depresie și acceptare. Și le-am suprapus peste acțiunile personajului și am încercat să-i construiesc astfel un traseu emoțional.

Pentru că Dan, un bărbat prea tânăr să moară, ajunge pe lumea cealaltă la patru zile după  unaccident de mașină, și este un om care suferă, pentru că nu a apucat să-și încheie socotelile din viață și este copleșit de gândul că nu mai poate fi alături de fiica lui, iar atunci când nu mai poate nega că a murit, este furios și  teribil de iritat de asemănarea cu realitatea. Iar Raiul, idilic și naiv, contrastează puternic cu durerea lui și umorul se naște firesc și natural, o consecință a acestei nepotriviri.

Playtech: Ce conexiune personală ai simțit cu rolul tău în acest film?

Bogdan Dumitrache: Radu propune în acest film un Rai care e, de fapt, un spațiu aparent identic  cu lumea fizică în care trăim, dar în care orice este posibil. Aici, timpul curge diferit, iar contactul cu  noaptea poate veni pe neanunțate și un dispozitiv electronic te poate transporta înapoi în lumea viilor. “Păi, nu te miri?”, zicea maestrul Dem Rădulescu la cursurile UNATC. “Te miri!”.

Pentru mine, Raiul este mai degrabă un fel de lumină care te poate ghida în întuneric, te poate ajuta să rămâi autentic și consecvent, să cauți echilibrul, armonia, binele, să poți să simți recunoștință, bucurie și mulțumire, să găsești sens și împlinire în ceea ce faci, zi de zi.

Playtech: Care crezi că este mesajul central al filmului și cum te-ai identificat cu acesta?

Bogdan Dumitrache: Radu propune în acest film un Rai care e, de fapt, cum spuneam, un spațiu aparent identic cu lumea fizica în care trăim, dar în care orice este posibil. Aici, timpul curge diferit, iar cu lumea viilor poți intra în legătură printr-un dispozitiv electronic ce facilitează și un soi de teleportare. Și mă bucur că această propunere produce uimire.

Așa că, mai în glumă, mai în serios, moartea este și aici, ca în viețile fiecăruia,  un subiect la care va trebui să ne gândim, deși nu vrem. Mai bine o luăm ușor, privim un film care vorbește altfel, luminos, despre asta, râdem și amânăm o discuție serioasă sau ne bucurăm, pur și simplu, mai mult.

Cred că unul dintre mesaje e acela că timpul petrecut lângă prieteni și familie e cel mai important și de el ne va fi cel mai dor. Și de aceea, sper ca acest film să fie văzut alături de familie sau prieteni.

Florentina Țilea, actriță din distribuția “Băieții buni ajung în Rai”

Playtech: Care a fost aspectul cel mai provocator sau interesant al personajului tău în acest film?

Florentina Țilea: Aspectul cel mai provocator a fost să țin mood-ul de plâns pe toată perioada filmărilor. A fost foarte chinuitoare ideea încă de la început, că trebuie să plâng în toate cadrele aproape (cel puțin așa-mi imaginam eu) și, deși în film sunt păstrate câteva secunde, filmările la o secvență puteau ține ore. Nu a fost ușor.

Playtech: Cum ai abordat procesul de construire a personajului și ce surse de inspirație ai folosit?

Florentina Țilea: Sursa de inspirație principală a fost viața și experiențele ei în preajma morții, din nefericire, iar din fericire, discuțiile cu Radu Potcoavă au fost foarte creative și astfel,  personajul meu Ada a devenit mult mai bogat în gânduri față de cât se poate vedea în film. Era mai surprinzătoare.

Florentina Țilea, actriță din Băieții buni ajung în Rai

Playtech: Ce conexiune personală ai simțit cu rolul tău în acest film?

Florentina Țilea: Oamenii foarte dragi îmi sunt încă foarte aproape, dar în copilărie am fost martoră fără voie la multe înmormântări la țară, acolo unde suferința nu era cenzurată și acele experiențe m-au marcat puternic. Este o durere pe care o port în mine, durere ce vine de departe.

Playtech: Care a fost cea mai memorabilă sau amuzantă experiență din culise în timpul filmărilor?

Florentina Țilea: Emoția să nu se îmbolnăvească cineva de COVID și să nu putem filma. Stăteam cu frica în sân în fiecare zi și cu testele în buzunar.

Și îmi mai aduc aminte că, între cadre, fiecare actor aștepta într-o mașină separat de celălalt (afară era foarte frig), ceea ce făcea atmosfera stranie, iar în pauze fiecare dispărea în altă parte. Foarte ciudată atmosfera, dar pandemia instalase în noi o frică nebănuită, iar dorința de a termina filmul era extrem de mare.

La filmările de la mare eu nu am fost. Acolo cred că au fost amintirile amuzante.

Playtech: Cum ai perceput colaborarea cu ceilalți actori și cu regizorul în acest proiect?

Florentina Țilea: Nu prea am filmat cu mulți actori, dar am un confort teribil și o bucurie imensă să fiu  pe același generic cu ei, ne știm bine și am mare încredere în ei.

Liviu Pintileasa este și în viață prietenul meu cel mai bun de 25 de ani, Sergiu Costache și Cosmina Stratan mi-au fost studenți, cu Șerban Pavlu joc la TNB, cu dl Râlea la unteatru, cu dna Călărașu am debutat în teatru, pe Bogdan Dumitrache îl “stalkeresc” din facultate.

Ca să nu mai zic de Radu Potcoavă cu care am împărțit parcul din cartier așteptându-ne copiii să se sature de joacă mult timp, nu prea ne știam, ne salutam doar, dar în mine s-a instalat în zilele alea o încredere umană foarte puternică cu care îl urmăresc și acum în tot ce face, iar când am început să vorbim parcă-l știam demult, iar ideile lui trebuia doar să le inițieze, le continuam împreună. Mulțumesc, Radu.

Playtech: Care a fost cea mai dificilă scenă pe care a trebuit să o interpretezi și cum ai depășit acea provocare

Florentina Țilea: Nu știu dacă am depășit provocarea, dar a fost scena întâlnirii cu Bogdan din parcare, la care m-am simțit foarte ciudat, pentru că el dispărea după fiecare dublă și eu mă simțeam prost, credeam că este ceva în neregulă cu mine și asta mi-a luat și bruma de încredere pe care o aveam în propria persoană. Târziu, am aflat că nu se simțea bine, fizic, dar mie mi-a fost greu.

Playtech: Cum crezi că acest film se diferențiază de alte proiecte în care ai fost implicată anterior?

Florentina Țilea: Este o comedie romantică, fresh care cred că-ți va da curaj să faci alegeri mai îndrăznețe în viață, ție, spectatorule!

Playtech: Care crezi că este mesajul central al filmului și cum te-ai identificat cu acesta?

Florentina Țilea: Când ești la o intersecție, stai, respiră, gândește-te la alternative și alege. Și trăiește cu bucurie! Sau dă cu banul. Până la urmă, totul va fi bine!

Playtech: Ce te-a atras cel mai mult să participi la acest proiect și ce speranțe ai pentru cum îl va primi publicul?

Florentina Țilea: Actrițele nu prea au șansa de a alege între Radu Potcoavă, Radu Jude, Radu Muntean. Te cheamă un Radu, te duci cu bucurie, știi că este de bine. Sper că filmul va fi bine primit.

Playtech: În ce proiecte mai ești implicată în prezent și, dacă poți să ne spui, ce proiecte ai planificate în viitor?

Florentina Țilea: Acum am doar spectacole la Teatrul Național, unteatru și Act unde aștept și regizorii de film să ne vadă!

Cosmina Stratan, actriță din distribuția “Băieții buni ajung în Rai”

Playtech: Care a fost aspectul cel mai provocator sau interesant al personajului tău în acest film?

Cosmina: Mi s-a părut cel puțin interesant să mă întâlnesc cu Dumnezeu și să aflu că spune bancuri la judecată.

Playtech: Cum ai abordat procesul de construire a personajului și ce surse de inspirație ai folosit?

Cosmina: De data asta, pentru mine, spațiul unde se-ntâmplă povestea a fost sursa principală de inspirație. Radu a reușit să plaseze povestea Laurei și a lui Dan pe o bucată de plajă părăsită, ceea ce a ajutat la decuparea personajelor din ritmul cotidian obișnuit.

Cosmina Stratan si Bogdan Dumitrache, la filmările filmului Băieții buni ajung în Rai

Playtech: Ce conexiune personală ai simțit cu rolul tău în acest film?

Cosmina: Totul e personal când vine vorba de un rol. Chiar dacă istoria personajului nu seamănă cu viața mea personală, faptul că sunt acolo cu emoțiile și gândurile mele e cea mai mare conexiune dintre toate. De fapt, detașarea e cea mai puțin posibilă în timpul filmării, conexiunea nu se poate evita.

Playtech: Care a fost cea mai memorabilă sau amuzantă experiență din culise în timpul filmărilor?

Cosmina: Apa mării e foarte rece în septembrie la Krapets.

Playtech: Cum ai perceput colaborarea cu ceilalți actori și cu regizorul în acest proiect?

Cosmina: Cred că e a doua oară când relaționez cu un singur actor în timpul unei filmari. Am avut noroc de ambele dăți să am parteneri pe care îi cunosc bine și cu care am mai lucrat. Am încredere foarte mare în Bogdan Dumitrache și mi-e foarte ușor să lucrez cu el.

Playtech: Care a fost cea mai dificilă scenă pe care a trebuit să o interpretezi și cum ai depășit acea provocare?

Cosmina: Ca de obicei, secvențele în care e frig mi se par cele mai complicate.

Playtech: Cum crezi că acest film se diferențiază de alte proiecte în care ai fost implicată anterior?

Cosmina: Nu-mi dau seama. Fiecare proiect e diferit, aici cred că principala deosebire pentru mine e lucrul cu un singur partener despre care vorbeam mai devreme.

Playtech: Care crezi că este mesajul central al filmului și cum te-ai identificat cu acesta?

Cosmina: Sunt sigură că nu e un singur mesaj care să funcționeze pentru toată lumea. Cu cât e mai diversă experiența vizionării filmului, cu atât suntem mai câștigați și noi cei care am lucrat la el.

Playtech: Ce te-a atras cel mai mult să participi la acest proiect și ce speranțe ai pentru cum îl va primi publicul?

Cosmina: Mi-a plăcut să filmez pe o plajă pustie o poveste de dragoste cu happy end. E ceva foarte nou în repertoriul meu.

Playtech: Care este amintirea ta preferată din timpul procesului de filmare?

Cosmina: Mi-aduc aminte acum ziua în care am filmat petrecerea de pe plajă. Pe mine mă sperie genul asta de țintă la filmare, însă de data asta ne-a fost ușor și s-a simțit ca o joacă.

Playtech: În ce proiecte mai ești implicată în prezent și, dacă poți să ne spui, ce proiecte ai planificate în viitor?

Cosmina: Urmează două filme românești la care am lucrat cu regizorii Florin Șerban și Adrian Sitaru și care probabil vor avea premiera anul acesta și spectacolul „Băiatul Văduvă”, în regia lui Eugen Jebeleanu, de la Teatrelli.