România, la coada Europei, din nou. A început să ne coste scump lipsa de educație, absența competențelor digitale

În contextul unei Europe în continuă digitalizare, competențele digitale nu sunt doar un avantaj, ci o necesitate.

Datele recente publicate de Eurostat pentru anul 2023 dezvăluie o realitate îngrijorătoare pentru România: suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele digitale generale de bază, cu doar 28% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani atestând acest nivel minim necesar. În contrast, Țările de Jos conduc clasamentul cu o rată impresionantă de 83%.

Clasament cunoștințe digitale în Europa – procent din populație cu competențe tehnice

Absența competențelor digitale, o lovitură pentru viitor

Această discrepanță nu este doar un număr; este un simptom al unei probleme mai ample care privește sistemul educațional și accesul la tehnologie. În UE, nivelul de educație formală influențează semnificativ competențele digitale ale indivizilor. Există un decalaj de 46 de puncte procentuale între persoanele cu un nivel de educație ridicat (80%) și cele fără educație formală sau cu un nivel scăzut de educație formală (34%). Această diferență este chiar mai accentuată în țări precum Portugalia, Grecia și Malta, cu decalaje ce depășesc 59 de puncte procentuale.

Mai îngrijorător este faptul că competențele digitale scad considerabil în rândul grupelor de vârstă mai înaintate. De exemplu, în grupa de vârstă 65-74 de ani, doar 34% dintre bărbați și 25% dintre femei dețin competențe digitale de bază, față de 69%, respectiv 71%, pentru grupa de vârstă 25-34 de ani. Acest contrast evidențiază nu doar o problemă de educație, ci și una de incluziune socială, afectând accesul la servicii și informații esențiale.

Panică la un spectacol de circ în Italia: leii si tigrii din arenă s-au răzvrătit, publicul a luat-o la fugă

Vântul puternic a făcut prăpăd în Capitală și Ilfov: zeci de copaci căzuți, mașini avariate, locuințe devastate. Avertizarea ISU București

În plus, există o inversare a tendinței privind competențele digitale între sexe odată cu înaintarea în vârstă. În timp ce în grupa de vârstă 16-44 de ani femeile tind să aibă competențe digitale mai bune decât bărbații, situația se schimbă drastic după 45 de ani, accentuând disparitățile de gen în accesul la tehnologie și educație digitală.

România rămâne în urmă și ne va costa scump

Aceste statistici nu sunt doar cifre; ele reprezintă o realitate cu consecințe profunde asupra competitivității și prosperității naționale. Lipsa competențelor digitale înseamnă o forță de muncă mai puțin pregătită, oportunități economice ratate și o excluziune mai mare din societatea informațională. Este un semnal de alarmă pentru decidenți, instituții educaționale și întreaga societate.

Pentru a schimba acest curs, este esențială o abordare multidimensională: investiții în educație și formare, programe de incluziune digitală, și adaptarea curriculumului școlar pentru a pregăti cetățenii pentru o lume tot mai digitalizată.

România se confruntă cu o provocare majoră, dar și cu o oportunitate de a revizui și îmbunătăți sistemul educațional și de formare profesională pentru a răspunde nevoilor secolului XXI. Doar astfel putem spera să ieșim din coada clasamentelor europene și să construim o societate în care tehnologia este un instrument de incluziune și progres, nu de divizare.