A dat lovitura în România cu o afacere ”tradițională”, abia face față. Toți îl caută și vinde cu 150 de lei kilogramul

Când vine vorba de afaceri românești, puține au implicat la fel de multă muncă și ambiție precum Manufactura de Brânză, creația lui Varga Istvan în satul Cund din județul Mureș. Creațiile sale adresează chiar și mai pretențioși clienți și, deși le poți cumpăra pentru acasă, deseori le găsești în restaurantele de top din România.

La aproximativ 30 de kilometri de Sighișoara, într-un vechi sat cu origini săsești, Varga Istvan, în urmă cu aproximativ opt ani, a pus bazele unui centru de producție pentru brânză artizanală. Nu a durat mult până când Manufactura de Brânză a devenit de referință în România, iar bucătari influenți și-au dorit aceste brânzeturi originale în meniurile și preparatele lor. Asta nu înseamnă însă nu poți face și tu o comandă telefonic sau prin formularul de pe site.

Citește și: O familie din Argeș a dat lovitura cu PATER. Afacerea care ne-a pus țuica pe harta mondială, 200 de lei sticla

Spațiul de depozitare de la Manufactura de Brânză

Manufactura de Brânză – afacerea de succes a lui Varga Istvan din Cund, Transilvania

Pentru a înțelege mai bine efortul din spatele acestui business creat din dragoste pentru natură, cu respect pentru consumatori și multă muncă, am stat un pic de vorbă cu Istvan. În rândurile de mai jos, ne-a împărtășit cât de greu a fost să-și materializeze visul în România, dar, mai ales, care sunt planurile sale ambițioase în anii ce urmează.

Zodiile care sunt pline de noroc până pe 22 noiembrie. Acești trei nativi vor avea parte numai de bucurii

Fiica lui Mircea Geoană e de o frumusețe răpitoare. Ana se află în centrul unui scandal uriaș

Playtech.ro: Cum ți-ai început cariera în Cund în domeniul brânzeturilor maturate, în ce an? În ce domeniu ai lucrat înainte și cât de facilă a fost tranziția?

Varga Istvan – Manufactura de Brânză: Toată povestea a început în principiu prin 2013. Atunci visam la un proiect comunitar de dezvoltare rurală pentru satul meu natal, Cund, prin care să fie sprijinită printre altele, mai ales partea socio-economică a vieții de zi cu zi. Aveam o privire de ansamblu asupra resurselor satului și îmi imaginam că prin produse finite de calitate se va putea crea valoarea adăugată și crește implicit nivelul de trai al comunității.

Lucrurile au luat altă cale și pe plan personal am fost mai mult sau mai puțin obligat să pun bazele Manufacturii de Brânză în 2015-2016 pentru a salva ferma părinților mei.

Fermele mici și mijlocii sunt pe cale de dispariție în România, nu pot concura cu fermele mari la dotări, prețuri și venituri, iar laptele care se producea în ferma noastră era atât de valoros încât ar fi fost păcat să fie prelucrat la un loc cu laptele industrial într-o fabrică mare.

Până la urmă tot prin prisma acelui proiect, numit Asociația My Village a început totul, primele noastre produse (în cantități infime) ajungând la clienți prin ceea ce mi-aș fi dorit eu să fi lanț scurt și vânzare directă de la producător la client. Practic livram prin “Lădița cu alimente” produse de la țară, sănătoase, direct la ușa clientului. Pe lângă legume, ouă, fructe și pâine, mai aveam și telemea, caș iaurt și unt. Practic așa am intrat în contact cu prelucrarea laptelui.

În 2015 am făcut un curs la Gheorgheni la Agro Caritas, loc care a ajutat la creea multor mici ateliere de brânză maturată și care a reușit prin inițiativa oamenilor de acolo, să pună pe harta României brânzeturile maturate din lapte crud.

De atunci au trecut opt ani în aproximativ 5 luni, cel puțin așa simt eu. Cu multe bune, câteva mai puțin bune, dar mai alea cu produse faine care au reușit atât să-i bucure pe clienți, cât și să-i umească, unele fiind unice la vremea lor în România.

Citește și: Afacerea românească cu care a dat lovitura un craiovean. A luat deja medalii importante și se vinde și cu 300 de lei, deși nu se cultivă în România

Tratamentul roților de brânză de la Manufactura de Brânză

Playtech.ro: Cât de ușor sau de greu este să-ți creezi o astfel de afacere în România? Cât de multe piedici îți pune birocrația românească?

Istvan: Birocrația nu face altceva decât să pună în practică legile și normele valabile. Unele poate le putem critica, altele poate sunt mult mai lesne de întâmpinat comparativ cu alte state.

În Elveția de exemplu te costă o avere înființarea unei unități de prelucrare, chiar și la scară mică. În România consider că nu e chiar așa de complicat, evident dacă dispui de capacități financiare decente și depui un mic efort în a te informa. În această privință eu trebuie să laud autoritățiile respectiv reprezentanții acestora, care din punctul meu de vedere chiar își doresc să se întâmple ceva în țara asta. Evident, asta din perspectiva mea.

Playtech.ro: Cât de mare este portofoliul tău de produse, cu ce te mândrești cel mai mult? Cum pot oamenii să cumpere și la ce prețuri?

Istvan: Noi producem brânză maturată de tip alpin, exclusiv din lapte crud. Derivat din acest produs de bază avem alte 11, hai să le numim “arome”, adăugând mirodenii, vin, nuci sau chiar și cărbune. Am fost primii în România care au avut curaj să facă pasul blasfemic de a oferi culoare brânzeturilor, folosind doar coloranți naturali gen spirulină, curcuma sau cărbune. Chiar la nivel european am fost singurii care au produs Camembert negru, verde și galben. Camembertul din lapte crud produs la noi este singurul camembert de acest gen, produs la scară largă și aici mă refer la mai mult de 50 de bucăți pe zi. Este un produs delicat care necesită foarte multă atenție și încă dorește să-și găsească locul pe piața plină de produse industriale din gama brânzeturilor cu mucegai. Dar sunt mândru că am reușit și acest experiment.

Etapele artizanale de producție de la Manufactura de Brânză

Playtech.ro: Cum vezi piața de brânzeturi în particular și lactate în general din România? Care sunt părțile bune și mai puțin bune ale acestei industrii locale, ce ai schimba?

Istvan: Nu trebuia să pui această întrebare 🙂 Țara noastră are 4,8 milioane de hectare de pășune, din păcate majoritatea neîngrijită și pe cale să devină tufăriș și pădure. Per hectar de pășune imaginează-ți că avem doar o treime de vacă, celelalte două treimi lipsesc. Alte țări nu au suficientă pășune și produc totuși foarte mult brânzet și lacatat de pe ele, gestionându-le mai bine. Resursa aceasta, pășunea, pornind de la considerentul elvețienilor că brânzeturile adevărate se fac numai din lapte crud, obținut de pe pășuni, ar fi șansa cea mai mare din agricultura României, dar este complet ignorată.

Un exemplu trist în această direcție: Germania are 4,73 milioane de hecatre utilizate drept pajiști și fânețe și produce cantitatea cea mai mare de lapte din UE, adică aproape 32 milioane de tone în 2022. Evident, laptele nu este obținut doar de pe aceste pășuni, majoritatea provine din furajare destul de puternică în ferme.

România a produs 1,16 milioane de tone în 2022 și a importat 160.000 de tone.

Să presupunem că doar 10% din laptele produse de către Germania provine de pe acele 4,7 milioane de hectare de pășuni și fânețe ar însemna că țara noastră și-ar putea dubla cantitatea de lapte doar din gestionarea și utilizarea corectă și eficientă a pășunilor.

Evident calculul este foarte simplist, dar e relativ limpede că țara are nevoie de mai multe ferme pentru producția de lapte.

Citește și: După 10 ani în corporație, Bianca a plecat să-și împlinească visul: 10.000 de euro au fost suficienți

Viața în satul Cund, Mureș

Playtech.ro: Cum este viața în Cund, cum este comunitatea în acest colțișor săsesc de Transilvania?

Istvan: Cundul este un sat ca oricare altul din care la un moment dat au plecat sașii. Azi trăiesc cu noi germani, un austriac și un olandez și totuși unii sași plecați au construit case noi sau au renovat case pe care le-au cumpărat în ultimii ani. Ei vin în concediu, mai lucrează la case, se simt bine “acasă”.

Am început cu această parte, pentru că l-ai numit colțișor săsesc. Totuși, Cundul nu mai este săsesc. Suntem români, maghiari, rromi și câțiva copii de sași, plus cei amintiți mai sus.

Satul este uneori plin de viață, când avem turiști sau evenimente și alteori pare părăsit.

Din obiceiurile care le-au avut sașii nu a mai rămas nimic. Nu se ține fărșang, nu se mai merge la colindat, nu prea există interese comune care să unească pe toată lumea.

Nu spun asta drept critică la locul pe care-l iubesc cel mai mult, ci mai degrabă ca impuls către mine, de a schimba ceva.

Cum am spus și mai sus: My Village tocmai asta va încerca. Scopul este să reușim să facem ceva împreună, pentru că împreună e mai ușor.

Poate vom reuși să fim o familie mai mare, poate chiar încercarea va fi partea cea mai bună.

Un prim pas este Târgul de Crăciun din Cund, pentru care au fost create manual de către copiii din sat împreună cu mamele lor câteva decorațiuni de Crăciun. Din încasările de la târg vom face o excursie cu copiii și sper că se vor simți bine.

Este un mic impuls și poate va crește.

În rest, avem noroc evident cu Valea Verde Retreat care a pus pe harta turistică satul Cund și de ce nu, Manufactura de Brânză care aduce destul de mulți oameni în sat.

Playtech.ro: Ce planuri de viitor ai atât la nivel profesional, cât și personal?

Istvan: La nivel profesional: mai sunt unele treburi de rezolvat la producție și prin fermă, în rest aș spune că suntem “gata”. Am vrea să încercăm mai multe produse diferite în producție pentru a ne bucura de versatilitatea materiei prime. Și îmi doresc să aduc mai mulți oameni la noi la Manufactură, să cunoască produsele și munca ce stă în spatele lor.

Pe plan personal, mi-am propus să depun mai mult efort cu comunitatea. Tot ceea ce fac, fac benevol, nu sunt plătit, din contră, am depus și depun în continuare efort pentru ideea din spatele My Village. Am 7 ani de Manufactura de Brânză, dacă îmi va lua și parte de comunitate 7 ani, ar fi super. După cum vezi, îmi este important să se întâmple ceva la noi, din inițiativă proprie și cu ajutorul nostru. Nu putem aștepta la infinit să vină cineva să schimbe ceva pentru noi.