De ce ne cresc măsele de minte, ce rol au acestea, de fapt și de ce le scoatem

Molarii de minte, al treilea set de molari situați chiar în partea din spate a gurii, au intrigat și nedumerit mulți oameni. Așadar, multor persoane le apare în gând întrebarea: de ce ne cresc măsele de minte?

Numiți după apariția lor târzie între 17 și 25 de ani, porecla de „măsele de minte” implică o legătură între apariția lor și creșterea în vârstă, devenind mai înțeleapți. Cu toate acestea, nu toată lumea dezvoltă toți cei patru molari de minte și mulți ajung să le fie extrași.

Pentru a dezvălui acest mister dentar, trebuie să ne adâncim în trecutul îndepărtat. La fel ca multe trăsături comune între indivizi înrudiți, oamenii găsesc un punct comun cu rudele lor primate – maimuțele, gorilele și cimpanzeii posedă toate molari de minte. Istoricul acestui fenomen dentar se extinde în urmă cu câteva milioane de ani până la strămoșii umani timpurii, precum Australopithecus afarensis, reprezentat de celebrul specimen cunoscut sub numele de Lucy.

Acești hominici antici se lăudau cu fălci și dinți mai mari în comparație cu oamenii contemporani. Natura robustă a maxilarului lor și a trei dinți molari mari cu smalț gros sugerează nevoia de mușchi puternici de mestecat. Această adaptare a fost crucială pentru procesarea cărnii dure, crude și a plantelor care le constituiau dieta. Studierea dinților fosilizați oferă informații despre obiceiurile alimentare ale acestor strămoși dispăruți, dezvăluind urme și modele de uzură care sugerează provocările hranei lor.

Carmen Harra a prevestit cine va fi președintele României. Candidatul care ar câștiga alegerile prezidențiale din 8 decembrie

Care este mâncarea favorită a lui Cătălin Botezatu. Este foarte pretențioasă, nu toți românii au șansa de a o gusta

Cu toate acestea, evoluția dietelor umane s-a transformat semnificativ. Mâncarea de astăzi mai moale și mai ușor de mestecat, rezultatul unor factori precum agricultura, gătitul și depozitarea alimentelor, a făcut ca fălcile robuste și dinții mari, odinioară esențiale, să fie mai puțin necesare. De-a lungul a milioane de ani, adaptarea lentă la o dietă mai blândă a dus la evoluția maxilarelor umane mai mici și a fețelor mai plate, întrucât nu mai avem nevoie de formidabilul „aparat dentar” al strămoșilor noștri.

Motivul pentru care ne cresc măsele de minte deși nu avem nevoie de ele

În lumina acestor schimbări, molarii de minte ar putea să nu aibă aceeași semnificație în zilele noastre. Aproximativ 25% dintre oameni au cel puțin un molar de minte în totalitate, un fenomen mai frecvent pentru acești molari decât pentru alții. Motivele din spatele acestei discrepanțe rămân incerte, dar moștenirea genetică joacă probabil un rol. Unii oameni de știință susțin că absența molarilor de minte poate fi avantajoasă pentru oamenii moderni cu maxilare mai mici, deoarece acomodarea mai multor dinți este mai simplă.

Problemele apar atunci când nu există suficient spațiu pentru ca molarii de minte să apară complet. În astfel de cazuri, ele pot fi afectate, provocând durere, carii dentare sau inflamarea gingiilor. În timp ce molarii de minte impactați sunt mai răspândiți în maxilarul inferior, ei pot apărea și în maxilarul superior. Dacă acești molari sunt doar parțial emerși, stomatologii recomandă adesea extracția pentru a atenua disconfortul și a preveni complicațiile ulterioare.

Dentiștii pot evalua prezența molarilor de minte prin examen fizic sau imagistică cu raze X pentru cei care nu au apărut încă. Recomandările de tratament sau de îndepărtare depind de starea specifică a măselelor de minte. Cu toate acestea, menținerea sănătății orale generale prin periaj regulat și folosirea aței dentare zilnice este crucială. Molarii de minte, dacă sunt complet erupți, poziționați corect și sănătoși, s-ar putea să nu necesite îndepărtarea, dar controalele stomatologice regulate sunt esențiale pentru a monitoriza dezvoltarea lor și pentru a rezolva eventualele probleme, potrivit Science Alert.