De unde vine melancolia pentru comunism. Jumătate dintre români, convinși că ”era mai bine înainte”

După 30 de ani de administrație defectuoasă, furt sistematic și măsuri populiste cu beneficii zero pe termen lung, aproape jumătate dintre români au ajuns la concluzia că era mai bine în comunism. Partea uimitoare este că idealismul perioadei în care Nicolae Ceaușescu era președinte a lovit și tânără generație care nici măcar nu a experimentat la prima mână realitatea din secolul trecut.

Un sondaj INSCOP, la solicitarea News.ro, atrage atenția asupra unei creșteri până la aproximativ 50% a numărului de români care sunt convinși că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România, în creștere comparativ cu acum 10 ani. Mai mult decât atât, nu mai puțin de 46% dintre români trăiesc cu gândul că le mergea mai bine înainte de 1989. Directorul institutului din spatele studiului a găsit argumente atât obiective, cât și subiective, pentru a înțelege fenomenul.

Citește și: „Ion Iliescu era omul KGB-ului”: Ce s-a întâmplat, cu adevărat, în ziua execuției soților Ceaușescu

Românii și fascinația pentru comunism în retrospectivă

Nu mai puțin 48,1% dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45,5% în noiembrie 2013), în timp ce 42,3% cred că regimul comunist a însemnat un lucru rău pentru țara noastră (faţă de 44,7% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 9,7% dintre cei chestionaţi (faţă de 9,7% în noiembrie 2013), potrivit sondajului INSCOP.

Stațiunea lovită de o furtună de zăpadă intensă. A fost emis RO-Alert. Turiștii sfătuiți să evite deplasările în zonă

Secretul celor mai pufoase găluște de post, care nu se destramă. Cum trebuie să faci compoziția

Mai trist este că aproximativ 46,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44,4% în noiembrie 2013); 34,2% consideră că se trăia mai rău (faţă de 33,6% în noiembrie 2013), iar 13,7% că se trăia la fel (faţă de 15,6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5,7% din total eşantion (faţă de 6,4% în noiembrie 2013).

„Cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent mai ales: persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus”, relevă analiza socio-demografică.

Citește și: Adevărul despre Nicolae Ceaușescu, într-un nou documentar revoluționar. Ce secrete scoate la iveală „Tovarășu’ – Facerea, gloria și desfacerea unui dictator”

Care este explicația, cum am ajuns aici

„Aparent este şocant ca aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România şi tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. Realitatea obiectivă şi absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuţia naţională, drepturile şi libertăţile sunt net superioare situaţiei de dinainte de 1989. Cu toate acestea, percepţia publică este alta, existând însă nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective, care alimentează acest sentiment acut de nostalgie.

Printre acestea se numără: nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent, care măreşte puternic diferenţele dintre categoriile afectate de sărăcie şi populaţia care are venituri medii-mari, nostalgia personală a unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii, procesul de socializare şi educare a tinerilor care învaţă de la aduţii nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politici, în special în spaţiul online.

Toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populaţie, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite. Contracarea acestei tendinţe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice şi mass-media”, a declarat Remus Ştefureac, director INSCOP Research, citat de News.ro, conform Digi24.ro.