Marița, din Smârdan: Copilul erou care a fost ucis de către turci în timp ce ducea apă soldaților români pe frontul Războiului de Independență din 1877

În tumultul evenimentelor care au marcat Războiul de Independență al României din 1877, o figură eroică și adesea uitată iese în evidență: Marița din Smârdan. În acele vremuri tulburi, când forțele românești se confruntau cu armatele Imperiului Otoman, Marița a devenit simbolul rezistenței locale și a plătit un preț înfiorător pentru curajul său în fața invaziei otomane.

Atacul de la Smîrdan, ulei pe pânză – Nicolae Grigorescu

Marița din Smârdan a fost victima soldaților otomani

Smârdanul, un pitoresc sat românesc, a fost martorul unor evenimente dramatice în timpul Războiului de Independență. Pe măsură ce trupele otomane avansau către teritoriul românesc, comunitatea Smârdanului a fost nevoită să facă față unei amenințări directe. Marița, o adolescentă curajoasă și înzestrată cu un spirit de sacrificiu, a decis să se implice activ în apărarea satului său.

Într-o zi de vară încinsă din 1877, trupele otomane au ajuns la porțile Smârdanului. Locuitorii, conduși de Marița, au organizat o apărare rapidă, folosind resursele locale și punând în aplicare tactici ingenioase pentru a contracara inamicul. Marița, deși nu avea antrenament militar formal, a devenit liderul neoficial al apărătorilor satului și a coordonat acțiunile de rezistență.

Marița s-a aflat, alături de alți voluntari români din jurul Smârdanului, printre cei care au oferit ajutor Armatei Române în Războiul de Independență de la 1877. Ea a făcut parte dintr-un grup de 37 de tinere fete care au oferit sprijin activităților Serviciului Sanitar, aducând, de asemenea, apă și hrană soldaților din tranșee.

Cu toate acestea, curajul ei a fost, în cele din urmă, răsplătit cu tragedie. În timpul unei confruntări intense între trupele românești și cele otomane, Marița a fost grav rănită de un glonț otoman. Rănile ei au fost martore ale prețului greu plătit pentru apărarea Smârdanului și independenței României.

Vezi și: Iubită de români și îndelung jelită, eroina Aurelia Goga a fost la Marea Unire: mama poetului Octavian Goga, “săltată” când se întorcea de la biserică

Vezi și: Escadrila albă, româncele eroine: istoria incredibilă a singurei unități de aviație formată doar din femei pilot

Marița nu a supraviețuit rănilor sale, dar moartea ei a rămas un catalizator pentru spiritul de rezistență și unitate în Smârdan. Locuitorii satului au continuat să lupte pentru independență, inspirați de sacrificiul eroinei lor. Vestea despre moartea Mariței s-a răspândit rapid, ajungând să fie cunoscută în întreaga țară ca un simbol al curajului femeilor românce în timpul Războiului de Independență.

A fost prima dintre cele cinci fete voluntare căzute victime, la Smârdan

Cu trecerea timpului, însă, povestea Mariței a fost în mare măsură uitată în paginile istoriei naționale. Faptele sale de eroism au fost umbrite de evenimentele ulterioare și de alte personalități cheie ale războiului. Cu toate acestea, meritul ei în apărarea Smârdanului și al locuitorilor săi nu ar trebui să fie uitat.

Monumentul Mariței din Calafat

Un monument ronde-bosse din bronz supranumit „Marița”, în cinstea fetei împușcate mortal, a fost inaugurat la Smârdan în 1905 de către aromâni, în apropierea Cimitirului militarilor români. Acesta reprezenta o femeie care ținea în mâna dreaptă o coroană, iar în cea stângă un ulcior cu apă pentru cei cărora le era sete și privea spre est (spre liniile inamice). Monumentul a fost distrus prin dinamitare de bulgari, în 1917. Ulterior, autoritățile bulgare nu și-au mai dat acordul pentru reconstruirea acestuia.

În prezent, inițiative locale încearcă să readucă în atenție povestea Mariței din Smârdan și să-i ofere recunoașterea cuvenită în istoria României. Monumente și memorialuri au fost ridicate în memoria ei, iar comunitatea încearcă să păstreze vie amintirea fetei care a simbolizat curajul și devotamentul într-un moment critic al istoriei naționale.

În concluzie, povestea Mariței din Smârdan este una care amintește lumii de sacrificiul și curajul femeilor din timpul Războiului de Independență de la 1877. Chiar dacă numele ei a fost uneori umbrit de alte figuri istorice, eroismul ei rămâne un tribut adus tuturor femeilor românce care au luptat pentru libertate și independență în vremuri dificile. Este un apel la recunoașterea și aprecierea contribuțiilor femeilor în istoria națiunii, pentru că, așa cum arată povestea Mariței, curajul nu are gen.

Vezi și: Femeia eroină din Galați care este pompier și sensei. Conduce un club de karate, iar acum ajută refugiații