Salariu de 7.000 de lei pentru începători în România. Meseria pe care mulți o evită

În contextul actual al pieței muncii din România, cu salarii raportate la nivelul Uniunii Europene considerate destul de modeste, fenomenul migrației forței de muncă către țări străine pare a fi o realitate incontestabilă. Cu toate acestea, există meserii bine plătite în țară care ajung la un salariu de minim 7.000 de lei, dar care rămân neocupate, deși angajatorii oferă salarii atractive și beneficii suplimentare.

Un exemplu elocvent provine din sectorul construcțiilor, unde un antreprenor și-a exprimat nevoia de meseriași specializați în zidărie, faianțare și zugrăveli. Salariul propus, de 7.000 de lei net la început, poate crește progresiv în funcție de performanță, iar angajații beneficiază și de compensații pentru transport, cazare și diurnă în cazul deplasărilor în țară.

Cu toate acestea, reacțiile pe rețelele de socializare indică o anumită reticență din partea potențialilor angajați. Unele voci susțin că astfel de anunțuri pot fi doar o modalitate de atragere a forței de muncă, fără a se concretiza ulterior promisiunile făcute. Criticii afirmă că mulți patroni promit inițial beneficii, dar ulterior exploatează angajații.

Un utilizator a subliniat că mulți meseriași preferă să își deschidă propriile firme pentru a-și maximiza veniturile. Argumentul este că, în calitate de antreprenori, aceștia pot câștiga de două sau de trei ori mai mult decât salariul oferit de un angajator. Întrebarea esențială devine astfel: de ce s-ar angaja cineva în loc să își facă propria afacere?

De ce pun românii nume de sfinți copiilor. De unde vine această tradiție și ce spun preoții despre acest obicei

Cum a ajuns Lora să se îndrăgostească de Ionuț Ghenu, fostul iubit al Doiniței Oancea: „Nu am fost amanți. Mi-a fost ciudă un pic”

Salariu de 7.000 de lei dar nimeni nu ocupă posturile

Antreprenorul care a postat inițial anunțul a răspuns la această întrebare, evidențiind barierele birocratice. A explicat că mulți meseriași nu sunt dispuși să facă față detaliilor birocratice și să caute de lucru pentru propria firmă. A oferit un exemplu concret al unui fost angajat care și-a deschis propria afacere, dar a renunțat după ce s-a confruntat cu complexitatea birocrației. Cheltuielile au fost mai mari decât câștigurile, iar experiența a fost demotivantă.

Această perspectivă subliniază un aspect important al pieței muncii din România: necesitatea simplificării procedurilor birocratice pentru a încuraja mai mulți profesioniști să își deschidă propriile afaceri. Îmbunătățirea accesului la informații și sprijin pentru înființarea și gestionarea firmelor ar putea contribui la creșterea numărului de antreprenori, generând, astfel, o schimbare semnificativă în peisajul economic românesc.