Oamenii de știință au creat prima maimuță cu două seturi de ADN. Avea degete strălucitoare şi ochi verzi

Într-o dezvoltare revoluționară, oamenii de știință din China au creat cu succes o himeră de maimuță cu două seturi de ADN, o ispravă care deține beneficii potențiale atât pentru cercetarea medicală, cât și pentru conservarea speciilor pe cale de dispariție. Maimuța, o maimuță cynomolgus, a trăit 10 zile înainte de a fi eutanasiată, marcând prima naștere vie din lume a unei himere primate produse cu celule stem.

Deşi avea ochi verzi şi degete strălucitoare, ceea ce o făcea cu adevărat specială era felul în care a fost creată. Procedura experimentală a implicat combinarea celulelor stem de la o maimuță cynomolgus cu un embrion distinct genetic din aceeași specie. Maimuța rezultată a fost descrisă ca „în mod substanțial himeric”, prezentând un raport relativ mare de celule care provin din celulele stem din întreg corpul său. În special, maimuța himerică a arătat o contribuție semnificativă a celulelor stem la creier, sugerând aplicații potențiale în modelarea bolilor neurodegenerative, potrivit Miguel Esteban, coautor al studiului și cercetător principal la Institutul de Biomedicină și Sănătate din Guangzhou.

Conceptul de himere are rădăcini istorice în mitologia greacă, dar aplicarea lor practică în cercetarea științifică a început cu șoareci în anii 1960. În timp ce șoarecii himerici au jucat un rol esențial în înțelegerea proceselor biologice și a bolilor, limitările în replicarea fiziologiei umane fac cercetările asupra maimuțelor mai atrăgătoare. Zhen Liu, autor principal al studiului de la Academia Chineză de Științe, a subliniat apropierea evolutivă a oamenilor și a maimuțelor, oferind un model mai fidel pentru studierea bolilor umane.

Procesul prin care a fost creat maimuta himerica in laboratoarele din ChinaProcesul prin care a fost creat maimuta himerica in laboratoarele din China

Considerațiile etice referitoare la himerele om-animal, care conțin atât celule umane, cât și celule non-umane, au fost subiect de dezbatere. În acest context, echipa de cercetare din China a atins o etapă semnificativă prin producerea unei himere de maimuță cu celule din aceeași specie. Cu toate acestea, Liu a avertizat împotriva încercării de himere maimuță-om dincolo de fazele embrionare timpurii din cauza preocupărilor etice.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Aplicațiile potențiale ale himerelor parțial umane în transplantul de organe au alimentat interesul științific. Experimentele anterioare au implicat creșterea embrionilor himerici om-maimuță, iar cercetătorii speră că astfel de himere ar putea răspunde cererii tot mai mari de organe. Cu toate acestea, liniile roșii etice sunt recunoscute și se exercită prudență în avansarea acestor experimente.

Prima maimuță himerică, dezvoltată în laboratoarele din China

Studiul a implicat crearea de celule stem pluripotente din embrioni de maimuță, organizarea lor în diferite tipuri de celule necesare unui animal viu și injectarea lor în embrioni diferiți genetic. Sarcinile rezultate au dus la șase nașteri vii, o maimuță prezentând himerism substanțial. Cu toate acestea, criticii susțin că himerele generate nu au fost viabile, iar moștenirea celulelor stem de către descendenți rămâne nedovedită.

În ciuda semnificației științifice a studiului, unii experți, precum Jun Wu de la Universitatea din Texas Southwestern Medical Center, îl consideră important, dar nu o descoperire. Sunt ridicate îngrijorări cu privire la tratamentul etic al animalelor, criticii subliniind potențiala suferință asociată cu aplicarea unor astfel de tehnologii la ființele simțitoare.

Utilizarea maimuțelor în cercetarea științifică este o problemă controversată, având în vedere preocupările etice cu privire la bunăstarea animalelor. Echipa de cercetare susține că a respectat legile chineze și liniile directoare internaționale care reglementează utilizarea primatelor non-umane în cercetarea științifică. Cu toate acestea, susținătorii bunăstării animalelor, inclusiv Penny Hawkins de la Royal Society for the Prevention of Cruelty to Animals, își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la suferința și risipa inerente asociate acestor tehnologii.

Pe măsură ce comunitatea științifică se confruntă cu implicațiile acestei cercetări de pionierat, apar întrebări cu privire la echilibrul dintre descoperirile inovatoare și considerațiile etice. Potențialul de a avansa în cercetarea medicală și eforturile de conservare trebuie să fie cântărit față de responsabilitatea etică de a asigura un tratament uman al animalelor implicate în aceste experimente, potrivit CNN.