România, fără „păcănele”: legea nouă dată de Guvern, nu mai e cale de întors de azi
Guvernul caută diverse soluții pentru a aduce cât mai mulți bani la buget, în contextul deficitului pe care îl înregistrăm în vistieria publică.
Așa s-a ajuns la adoptarea de noi reguli pentru industria jocurilor de noroc, una extrem de profitabilă, de unde se pot aduna sume considerabile la buget.
Reguli mai dure pentru industria jocurilor de noroc
Conform celei mai recente decizii adoptate în Executivul de la București, se pare că avem parte de o nouă fiscalitate pe această zonă, dar nu numai.
Ordonanța de urgență 82/2023 vine cu noi taxe pentru firmele de jocuri de noroc și e foarte important să precizăm că vor fi vizate și activitățile online de acest tip.
De asemenea, conforma aceluiași document, apar noi reguli fiscale și pentru companiile IT care produc software destinat acestor operatori.
Nu în ultimul rând, OUG despre care vorbim reglementează și modul în care localurile în care se derulează jocuri de noroc vor mai putea vinde băuturi alcoolice.
Noi taxe decise de Guvern
Una dintre cele mai importante schimbări vizează majorarea taxelor anuale aferente licenței de organizare a jocurilor de noroc. De exemplu, pentru jocurile tip slot-machine vorbim despre o creștere de la 75.000 euro la 150.000 euro. Află de aici detalii despre cele mai noi taxe din România
„La articolul 1, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins: (5) Prin excepție de la prevederile alin. (2), conform cărora jocurile de noroc sunt exploatate în mod direct de deținătorul licenței, exploatarea jocurilor de noroc se poate realiza, în comun, de către 2 sau mai mulți organizatori de jocuri de noroc, fiecare licențiat potrivit legii, sau persoane juridice aflate sub control comun cu organizatori de jocuri de noroc licențiați potrivit legii, între care există un contract încheiat în condițiile legii, răspunderea revenind părților contractante”, se mai arată în document.
Vezi aici detalii despre scoaterea jocurilor de noroc în afara localităților
Conform Guvernului, deciziile sunt luate, printre altele, ținând cont de faptul că la sfârșitul lunii iunie 2023, potrivit contului de execuție bugetară, România avea un deficit bugetar înregistrat de 2,33% din PIB, respectiv suma de 37 mld lei, iar în lipsa unor măsuri fiscal-bugetare deficitul bugetar prognozat până la sfârșitului anului 2023 depășește 6,84% din PIB, ceea este cu mult peste angajamentele României de a asigura un deficit bugetar de 4,4% din PIB, iar pentru anul 2024 un nivel de deficit bugetar de 3,3% din PIB, ceea ce are drept consecință atât creșterea costului finanțării deficitului bugetar, cât și suspendarea fondurilor europene alocate României prin politica de coeziune, dar și prin Planul național de redresare și reziliență.