Leul românesc: cum a ajuns leul pe piața Principatelor Române, când și cum a fost adoptat ca unică monedă în schimburile financiare
În secolul al XVII-lea, în statele românești circulau printre alte monede, taleri-leu olandezi (în neerlandeză Leeuwendaalder, iar în germană Löwentaler și, până în 1901, Löwenthaler), denumiți astfel deoarece aveau gravat pe revers un leu rampant. Chiar și după ieșirea din uz a talerilor, numele de „leu” a fost păstrat ca termen generic pentru monede. În 1867, leul românesc a devenit unitatea monetară a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești.
Leul românesc a devenit unitatea monetară a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești în 1867
Pe 1 iulie 2005, România a realizat o reformă monetară, schimbând leul anterior (codul ISO 4217: ROL) cu un leu nou (RON). 1 RON este egal cu 10 000 ROL. România a intrat în Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 și este de așteptat să treacă la moneda unică europeană, euro. Regimul actual al cursului de schimb al leului este cel de flotare controlată.
„Leul românesc are o istorie complicată, ca și istoria noastră, de altfel, dar foarte interesantă și cu multe aspecte neașteptate. Unul dintre acestea este legat chiar de numele monedei noastre naționale, ale cărei origini se plasează în Țările de Jos și datează de la sfârșitul secolului al XVI-lea, când a fost bătută aici o monedă de argint, numită löwenthaler sau taler cu leu, pentru că avea pe revers efigia unui leu rampant. Ca urmare a schimburilor comerciale dintre olandezi și Imperiul Otoman, moneda a pătruns la Nordul Dunării, unde a circulat până la mijlocul secolului al XVIII-lea, sub denumirea de leu. Fiind o monedă bună, al cărei conținut de metal prețios a rămas constant, leul a produs o impresie durabilă în mentalul colectiv, astfel încât, deși a dispărut din circulație, a rămas ca reper în mințile oamenilor și a devenit monedă de calcul în practica cotidiană”, spune Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR, citat de Jurnalul.
De asemenea, întrebat de sursa citată când și în ce condiții apreciază că va trece România la euro, domnul Cristian Păunescu a răspuns că „aderarea României la euro presupune îndeplinirea criteriilor de convergență prevăzute de Tratatul de la Maastricht, or, în momentul de față, economia noastră nu îndeplinește acești parametri”.