Efectul nebănuit al consumului de alcool asupra minții. Cum afectează gândirea în situații dificile

Consumul de alcool are un efect asupra minții pe care majoritatea oamenilor nici nu îl bănuiesc. Câteva pahare de vin sau bere pot transforma complet modul de a gândi în unele situații dificile.

Ce efect are consumul de alcool asupra minții

În ultimii ani, „problema troleibuzului” a devenit o provocare populară. Aceasta se prezintă astfel: un vagon, tren sau troleibuz scăpat de sub control se îndreaptă cu viteză către o intersecție. Dacă acesta continuă, va lovi și va ucide cinci persoane legate de șine. Dar tu îi poți salva, trăgând de o pârghie care va trimite troleibuzul pe cealaltă linie. Cu toate acestea, există o persoană legată de această rută alternativă care va muri cu siguranță în consecință. Ce decizie iei?

Provocarea este menită să testeze raționamentul etic. În esență este vorba despre a provoca sau nu un rău mai mic pentru un bine mai mare – ceea ce reprezintă esența utilitarismului.

Doi cercetători au analizat în anul 2015 un eșantion format din 103 bărbați și femei care consumaseră băuturi alcoolice și apoi au propus ideea „utilitaristului sub influența alcoolului”. Această lucrare a devenit de atunci destul de faimoasă. Conform acesteia, concentrațiile de alcool în sânge ale participanților se corelează pozitiv cu răspunsurile utilitariste la problema troleibuzului sau a altora similare.

De ce ar trebui să renunți la staniol pentru a înveli alimentele, conform experților în sănătate alimentară

500 de tineri au ieșit în stradă, la Universitate, pentru a protesta împotriva lui Călin Georgescu: ”Iubirea de țară nu-i legionară!”

Potrivit studiului, acest lucru a demonstrat că afectarea cogniției sociale a fost de fapt un predictor pentru răspunsurile utilitariste. Mai exact, alcoolul i-ar determina pe oameni să aleagă să facă ceva rău pentru un „bine mai mare”. Cu toate acestea, cercetări recente au contestat aceste constatări.

Ce a arătat un studiu mai recent

Potrivit autorilor unui studiu mai recent, nu a existat nicio corelație între consumul de alcool și răspunsurile utilitariste atunci când au încercat să reproducă cercetarea din anul 2015.

„Am vrut să replicăm aceste rezultate, dar am urmărit să realizăm un studiu de laborator cu o condiție placebo pe un eșantion bine pus la punct”, a declarat autorul studiului, Mariola Paruzel-Czachura, postdoctorandă la Universitatea din Pennsylvania și profesor asociat la Universitatea din Silezia din Katowice.

În lucrarea lor, Paruzel-Czachura și colegii săi au abordat deficiențele lucrărilor anterioare pe această temă, care au inclus limitări precum nivelurile scăzute sau inconsistente de alcool consumat de participanți, lipsa utilizării unui grup placebo, eșantioane de dimensiuni mici, confuzii în măsurarea judecății în dileme morale și o „generalizare la judecățile utilitariste scrise la scară largă pe baza răspunsurilor la dileme de sacrificiu”.

„Pentru a aborda aceste preocupări, acest experiment preînregistrat a inclus o manipulare a nivelurilor de alcool din sânge cu doze relativ mai mari de alcool și o condiție placebo pentru a disocia efectele reale ale alcoolului de efectele convingerilor naive despre efectele alcoolului.”, au scris autorii, care au folosit un eșantion mai mare în comparație cu cele din studiile anterioare.

Cercetătorii au recrutat 329 de participanți, împărțiți aproximativ în mod egal între bărbați și femei cu vârste cuprinse între 18 și 52 de ani. Participanții au fost apoi separați în trei grupuri: 106 participanți au primit alcool; 144 au reprezentat grupul de control placebo; iar 109 au primit suc și li s-a spus că este fără alcool.

Celor din studiul placebo li s-a dat suc, dar li s-a spus că este alcoolic. Băuturile fuseseră stropite cu alcool pentru a le da un miros care să ajute la depășirea oricărei îndoieli. Participanților la testul cu alcool li s-au dat băuturi care conțineau „1,6 grame de alcool cu o concentrație de 40% pentru fiecare un kilogram din greutatea corporală a participantului”. Acest alcool a fost amestecat cu același suc administrat celorlalte grupuri de participanți.

După ce și-au consumat băuturile, toți participanții au vizionat 51 de minute de imagini neutre, concepute pentru a le oferi suficient timp pentru a absorbi alcoolul. Nivelul de alcool din sânge a fost apoi măsurat a doua oară – acesta fusese înregistrat, împreună cu greutatea participanților, la începutul studiului.

Rezultatele nu au arătat nicio asociere considerabilă între consumul de alcool și o preferință pentru judecata utilitaristă. Acest lucru reprezintă o provocare pentru fenomenul „utilitaristului beat” și ridică întrebări suplimentare cu privire la influența pe care o are alcoolul asupra procesului decizional moral.

„Există încă o posibilitate ca, în cazul unor niveluri diferite de alcool, deciziile morale și judecățile să se schimbe. Avem nevoie de mai multe studii pentru a înțelege dacă și cum influențează alcoolul asupra moralității”, a declarat Paruzel-Czachura pentru PsyPost.