Bacșișul și șpaga, „sporturi” de performanță în România încă de acum o sută de ani: istoria mitei în țara noastră

Oricum i-ai spune, bacşiş, ciubuc, peşcheş, plocon, acest gest care face înconjurul lumii există în cultura românească încă de acum o sută de ani.

Ca referință, de la 1 ianuarie 2023, s-a dat o lege conform căreia a fost reglementat bacşişul. Mai exact, acesta va fi de maxim 15% din valoarea consumaţiei, va putea fi plătit pe card şi va fi impozitat.

Acum, se face o diferențiere, totuși, între un bacșiș (un procent din suma unui serviciu sau a unui produs pe care consideri sau nu să-l lași ospătarului, curierului, dacă ți-a plăcut servirea sa) și o șpagă sau o mită (pe care o dai unui doctor sau unui polițist, să te scape de amendă, care ajută la evoluția corupției). Pe vremuri, între aceste două elemente era pus semnul egalității.

Ca referință, șpăgile erau oficializate acum o sută de ani, în România, iar jurnaliștii le considerau ”o boală viguroasă”, care domnea de sus până jos. Ele purtau numele de bacșiș, un cuvânt împrumutat din limba turcă.

7-3=5 este incorect, însă poți rezolva ecuația mutând un singur chibrit. Elevii de clasa a II-a au reușit în doar 7 secunde

Nicolae Ciucă a demisionat de la conducerea partidului PNL, după rezultatele de la alegerile prezidențiale 2024: ”Epoca Iohannis s-a încheiat!”

”Fără bacșiș nici dreptatea nu ți-se recunoaște. Cu bacșiș, și cu nedreptul puteai câștiga”, scrie ziarul Alba Iulia, într-un articol din 1929, făcut public de Serviciu Județean al Arhivelor Naționale Alba, citat de Alba24.

Bacșișurile erau extinse mai ales în domeniul vamal, ca și în ziua de azi, iar Guvernul Maniu a încercat să le combată cu o lege: „Guvernul Maniu le dă însă și aestora de hac. Dl. Ministru Madgearu a dat o circulară prin care se opresc strict bacșișurile la oficiile vamale dele granițe și din lăuntrul țării. În alte resorturi vor urma dispoziții asemănătoare”, scrie în articol.

Istoria șpăgilor în România

Țara noastră nu lipsește din topul țărilor corupte, iar istoria șpăgilor în România are rădăcini adânci și poate fi înțeleasă în contextul evoluției politice, sociale și economice a țării de-a lungul timpului.

Momente cheie în istoria șpăgilor din România:

• Perioada fanariotă: Toate funcțiile în stat se dădeau pe bacșiș. Cel care le obținea încerca, prin aceeași metodă, să facă cât mai mulți bani. Șpaga a fost naturalizată în structura instituțiilor statului.
• Epoca comunistă: În timpul regimului comunist (1947-1989), șpaga era utilizată ca modalitate de a obține bunuri și servicii deficitare sau pentru a evita birocrația excesivă. Sistemul corupt și lipsa de transparentizare au dus la apariția unor practici de corupție generalizate în sistemul guvernamental, economic și judiciar.
• Perioada post-comunistă: După căderea regimului comunist, România a început tranziția către o economie de piață și un sistem democratic. Cu toate acestea, o serie de probleme legate de corupție și șpăgi au continuat să existe în diferite sectoare. Unele dintre acestea au inclus achizițiile publice, serviciile de sănătate, sistemul judiciar și poliție.
• Aderarea la UE: În procesul de aderare la Uniunea Europeană (UE), România a fost presată să facă reforme anticorupție semnificative. Deși au fost realizate progrese, problema corupției și a șpăgilor rămâne prezentă în multe aspecte ale vieții sociale și economice.
• Procese judiciare și arestări: În ultimii ani, România a realizat mai multe arestări și condamnări în cazurile de corupție la nivel înalt, inclusiv pentru politicieni și funcționari publici. Agențiile anticorupție și instituțiile judiciare au început să își consolideze eforturile pentru a combate fenomenul.
• Protestele anti-corupție: În România, au avut loc numeroase proteste împotriva corupției și șpăgilor, îndeosebi în ultimii ani. Mii de oameni au ieșit în stradă pentru a cere reforme și acțiuni concrete împotriva corupției și pentru un sistem mai transparent și mai echitabil.