De ce bărbații plâng mai greu decât femeile. Descoperirea cercetătorilor care schimbă tot ce credeai

Chiar dacă și bărbații plâng câteodată, după cum spune și un cunoscut cântec cu titlu asemănător al trupei Holograf, ideea generală, prezentă ca un stereotip, este că reprezentanții sexului masculin nu sunt „mișcați până la lacrimi” la fel ca femeile. Constatarea poate fi corectă, dar explicația acestui lucru, conform unui studiu recent, nu ține de lipsa de empatie a bărbaților ori de „obligația” acestora să fie mai tari, ci de o cauză mult mai naturală.

De ce bărbații plâng mai greu decât femeile

Plânsul este un răspuns la emoții puternice ce pare că este o manifestare ce se regăsește doar la specia umană, spre deosebire de lumea animală.

Chiar și lacrimile ce pot să apară în ochii celor mai apropiate animale de casă, câinii și pisicile, nu au legătură cu emoțiile, ci cu o afecțiune medicală a ochilor ce ar trebui urgent tratată la un medic veterinar.

Sigur, nu se pune problema că bărbații nu plâng niciodată, ca să amintim titlul unui film de Oscar celebru, din 1999, cu Hilary Swank în rolul principal. Dar concepția generalizată este că ei plâng mult mai rar decât femeile.

14 – 1 = 1 nu este ecuația corectă. Mută un singur băț de chibrit pentru a afla răspunsul în doar 5 secunde, precum elevii de clasa a II-a

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Însă acest stereotip s-ar putea să nu țină de sensibilitatea mai redusă a sexului masculin, ci de un motiv biologic, așa cum sugerează rezultatele mai multor studii.

Astfel, unele cercetări au arătat că nivelurile mai ridicate de testosteron pot inhiba plânsul. Motivul pentru care oamenii plâng este o adevărată „ghicitoare” pentru oamenii de știință.

Unele teorii au avansat ideea că plânsul emoțional este o formă de comunicare non-verbală a propriilor sentimente, bazându-se pe dovezile adunate de la persoane cu anumite afecțiuni medicale ce le împiedică să lăcrimeze.

Descoperirea cercetătorilor care schimbă tot ce credeai

Dar ideea ce revine periodic este cea conform căreia bărbații plâng mult mai rar, în medie și pe o durată mult mai scurtă, decât femeile.

Un studiu din 2018 a trecut în revistă cercetările făcute în acest domeniu, inclusiv teoria larg răspândită conform căreia femeile sunt mai înclinate să plângă datorită prezenței hormonului prolactină, cu rol foarte important în dezvoltarea glandelor mamare în timpul sarcinii, dar și în producția de lapte matern.

Dar o altă teorie a fost catalogată de autorii studiului „mai convingătoare” decât cea menționată mai sus. Aceasta susține că, de fapt, nivelul mai ridicat de testosteron din organismul bărbaților îi oprește pe aceștia să plângă la fel de mult sau de des ca femeile.

Una dintre dovezile aduse în sprijinul teoriei, este impactul castrării la animale sau, invers, al tratamentului cu testosteron, care este cea mai apropiată referință de oameni, chiar dacă animalele chiar nu plâng niciodată.

Pe de altă parte, bărbații care primesc medicamente anti-testosteron ca parte a tratamentului contra cancerului de prostată și femeile transgender care folosesc tratamente hormonale pentru a-și reduce nivelul de tostesteron, au raportat adesea creșterea episoadelor de plâns.

„Simplu spus, testosteronul inhibă plânsul”, a spus autorul principal al studiului, Ad Vingerhoets, pentru Discover Magazine, în 2022.

„Dacă nivelul de testosteron este redus, atunci persoana devine mult mai emoțională”

Dar problema nu este chiar atât de simplă, pentru că pot fi ignorați factorii culturali și sociali care duc, de asemenea, la diferențele dintre sexe.

De exemplu, un alt studiu a descoperit că bărbații care sunt percepuți ca fiind „masculi tradiționali”, precum cei care fac sport de performanță, sunt judecați mai puțin dur dacă plâng, decât cei care trăiesc în spațiul mai puțin încărcat de stereotipuri.

Autorii au concluzionat că „așteptările culturale de masculinitate continuă să ceară bărbaților să-și exprime emoțiile în feluri care să fie în mod clar diferite de cele ale femeilor”.

„Chiar dacă și bărbații plâng, conotație negativă a acestei manifestări emoționale poate crea un sentiment de jenă și de rușine”, a declarat psihoterapeutul Mike Gropper, pentru The Jerusalem Post, după ce a analizat reacțiile veteranilor de război ce prezentau simptom post-traumatic.

Cu o mai mare atenție la protejarea sănătății mintale a băieților și bărbaților, cercetătorii sunt de părere că ar trebui acordată o mai mare importanță cauzelor biologice, absolut naturale, ce duc la manifestările diferite ale emoțiilor acestora în raport cu femeile.