Cât câștigă statul român în ”economii”, după ce a îngropat industria, au explodat taxele, impozitele și TVA-ul

În ultima săptămână, au ajuns în spațiul public toate particularitățile planului de reinventare a Codului Fiscal din România. Cel mai probabil, mulți antreprenori își vor închide firmele, unii vor pleca din țară, se va ajunge la concedieri sau restructurări, iar prețurile la servicii și produse vor crește necontrolat pentru a muta presiunea fiscală în sarcina clienților.

Întregul dezastrul economic provocat de coaliția PSD – PNL are însă un scop ”nobil” în spate, diminuarea deficitului bugetar provocat de administrația de la București și de pe urma căruia se pare că vom trage ponoasele cu toții. În acest context, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, este foarte optimist că țara va avea mult de câștigat, iar efectele bune ale măsurilor îmbrățișate de Guvernul Ciolacu se vor resimți deja în 2023 și vor continua în 2024. În opinia sa, înainte de finele anului, se va crea o economie la bugetul de stat de 12 miliarde de lei.

Ministrul Finanțelor în luptă cu deficitul bugetar

”După cum ați văzut zilele acestea, Ministerul Finanţelor este în postura de integrator: face simulări asupra impactului pe care diferite propuneri fiscal-bugetare îl pot avea, pentru ca Guvernul României să ajungă la o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli și venituri.

Am avut astăzi o ședință de lucru cu domnul prim-ministru Marcel Ciolacu și echipa de experți din minister, pentru analiza simulărilor pachetului care trebuie să genereze efecte care să se resimtă de anul acesta și să continue și după 2024.

Anca Dinicu a născut un băiețel. Ce nume a ales pentru fiul ei

Trucul pentru a-ți da seama dacă un cuptor cu microunde are consum redus de energie sau nu

Concluzia a fost că deficitul bugetar reprezintă o amenințare serioasă pentru viitorul nostru și este momentul să acționăm ferm și să aducem echilibrul bugetar pe linia corectă.”, a scris acesta pe Facebook.

Vorbind de România de parcă nu face parte din Guvern și administrație, același ministru a explicat că măsurile aspre sunt justificate prin faptul că țara noastră supravegheată din pricina cheltuielilor. „Să nu uităm că România este singura țară din UE ținută sub atentă observație, pentru că în mod persistent consumă mai mult decât produce. Și suntem avertizați că riscăm să pierdem toți banii europeni ce ne sunt alocați. Primul pas, unul vital, trebuie să îl facă statul: să reducem din cheltuielile publice şi să utilizăm mai eficient banul public.

Principiile luate în calcul sunt reducerea de cheltuieli prin mai multe tipuri de măsuri, inclusiv de reformă administrativă, precum și atragerea echitabilă de venituri la buget, fără a afecta categoriile care aveau un grad de suportabilitate redus, sub posibilități. Avem o serie întreagă de măsuri luate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, iar prin acestea dăm semnalul clar că efortul de echilibrare bugetară începe cu statul și e făcut în cea mai mare parte de stat.

Ne concentrăm pe diminuarea numărului de secretari de stat şi altor funcţii de demnitate publică, a numărului de posturi vacante în sectorul public, pe reducerea numărului șefilor din instituții, precum și pe stabilirea unui plafon pentru acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană.”, a mai scris Marcel Boloș.

Deși s-a creat deja un haos major în mediul antreprenorial din România din cauza reformelor aflate în stadiu de proiect, ministrul a insistat că acelea sunt doar proiecte.

„Cât despre măsurile fiscale, fac încă o dată precizarea că nu există, pentru moment, nici simulări finale, nici decizii finale, convenite în Coaliția de guvernare. Nu ne dorim să bulversăm mediul de afaceri sau populația, vom prezenta transparent și integrat toate propunerile și deciziile pe care Guvernul Ciolacu le va lua în această zonă.

În toate discuțiile în care am avut un cuvânt de spus am subliniat că planul final trebuie să cuprindă măsuri pentru România, măsuri pentru români, pentru a trece cu bine de acest moment de răscruce, în care volumul de investiţii de 75 de miliarde de euro pe care îl avem în față să poată să fie dus la bun sfârşit”, a afirmat Marcel Boloș.